Drept Constitutional si Institutii Publice

Imagine preview
(9/10 din 9 voturi)

Acest curs prezinta Drept Constitutional si Institutii Publice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 140 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I – TEORIA CONSTITUTIEI..1
1.1. Notiunea de constitutie. Premisele aparitiei constitutionalismului1
1.2. Clasificarea constitutiilor4
1.3. Clasificarea clasica a constitutiilor8
CAPITOLUL II – DREPTUL CONSTITUTIONAL CA DISCIPLINA STIINTIFICA 10
2.1. Aparitia si dezvoltarea disciplinei dreptului constitutional.10
2.2. Obiectul de cercetare. Metode de cercetare11
2.3. Dreptul constitutional ca ramura de drept..12
CAPITOLUL III – TEORIA STATULUI ..15
3.1. Aparitia si evolutia conceptului de stat.15
3.2. Definitia statului17
3.3. Personalitatea juridica (morala )a statului19
3.4. Elementele statului..21
3.5. Functiile statului28
CAPITOLUL IV - PRINCIPIUL SEPARATIEI PUTERILOR ÎN STAT34
4.1. Concept.34
4.2. Consacrarea institutionala a principiului separatiei puterilor în stat..37
4.3. Consacrarea principiului separatiei puterilor în stat în sistemul constitutional român..37
4.4. Critica principiului separatiei puerilor în stat39
CAPITOLUL IV – FORMA DE STAT .40
CAPITOLUL VI – FORMA DE GUVERNAMÂNT.43
6.1. Monarhia..43
6.2. Republica.45
CAPITOLUL VII – CARACTERELE FUNDAMENTALE AL STATULUI ROMÂN.46
7.1. Stat national.47
7.2. Stat suveran si independent.47
7.3. Stat unitar si indivizibil.48
7.4. Stat republican48
7.5. Stat democratic..48
7.6. Stat de drept49
7.7. Stat social.50
7.8. Stat pluralist50
CAPITOLUL VIII – CETATENIA ROMÂNA51
8.1. Notiunea de cetatenie.51
8.2. Principiile cetateniei române..53
8.3. Dobândirea cetateniei române56
8.4. Pierderea cetateniei române60
8.5. Dovada cetateniei române62
8.6. Cetatenia de onoare.62
CAPITOLUL IX – DREPTURILE, LIBETATILE SI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE.64
9.1. Drepturile si libertatile fundamentale64
9.2. Îndatoririle fundamentale.81
CAPITOLUL X – PARLAMENTUL ROMÂNIEI.82
10.1. Organizarea si functinarea Parlamentului României..83
10.2. Atributiile Parlamentului României.93
10.3. Procedura legislativa96
10.4. Actele Parlamentului României..117
10.5. Mandatul parlamentarilor. Statut. Protectia mandatului.124
CAPITOLUL XI - PUTEREA EXECUTIVA. PRESEDINTELE REPUBLICII133
11.1. Rolul si locul institutiei Presedintelui Republicii..134
11.2. Alegerea Presedintelui si mandatul prezidential.135
11.3. Atributiile Presedintelui Republicii..139
11.4. Actele Presedintelui Republicii142
11.5. Raspunderea Presedintelui Republicii.144
11.6. Administratia prezidentiala145
CAPITOLUL XII – GUVERNUL ROMÂNIEI.146
12.1. Rolul si locul Guvernului146
12.2. Formarea Guvernului. Mandat. Componenta..147
12.3. Atributiile Guvernului României151
12.4. Actele Guvernului..152
12.5. Raspunderea Guvernului României..153

Extras din document

TEORIA CONSTITUTIEI

1.1. NOTIUNEA DE CONSTITUTIE. PREMISELE APARITIEI CONSTITUTIONALISMULUI

Cuvântul „constitutie” îsi are originea în latinescul constitutio, care înseamna „asezare cu temei”, „starea unui lucru”.

În perioada imperiului roman cuvântul „constitutio” a fost utilizat pentru a desemna legile care emanau de la împarat, chiar daca ele nu se refereau la organizarea si functionarea statului.

În perioada evului mediu, termenul constitutio desemna anumite reguli monahale.

Abia în secolul al XVIII-lea, termenul „constitutie” începe sa fie utilizat într-un sens apropiat celui care îi este atribuit azi, respectiv acele legi care, reglementând organizarea si functionarea statului, limitau puterea monarhului si garantau anumite drepturi si libertati fundamentale individului. Este vorba de o conceptie asupra notiunii de constitutie, care tine seama exclusiv de continutul normelor ei.

Treptat, s-a format convingerea ca numai o constitutie scrisa, prin precizia si claritatea ei, putea fi o arma de lupta eficace împotriva abuzurilor puterii absolutiste, afirmându-se tot mai pregnant, necesitatea unei constitutii rigide si asigurarea suprematiei ei fata de orice alta norma juridica.

Constitutia poate fi definita ca fiind legea fundamentala a unui stat, adica legea cu forta juridica superioara tuturor celorlalte legi care reglementeaza în mod sistematic atât principalele structuri social-economice, cât si cele ale organizarii si functionarii statului, garanteaza drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor si stabileste îndatoririle corespunzatoare acestor drepturi.

Prima constitutie, în sensul modern al acestui cuvânt, a aparut în Anglia si consta într-un ansamblu de obiceiuri juridice si dintr-un numar de acte scrise, care pot fi însa modificate prin legi ordinare.

Printre actele scrise care se considera ca stau si astazi la baza constitutiei engleze se numara:

- Magna Charta Libertatum din 1215 – document prin care regele a confirmat privilegiile marilor feudali, facând si unele concesii în folosul paturilor bogate orasenesti. Din perspectiva dezvoltarii constitutionalismului englez, documentul este important prin prevederea cuprinsa în articolul 14, pe baza caruia a fost organizat Marele Consiliu al Regatului, organism alcatuit din arhiepiscopi, episcopi, conti si baroni. Acest consiliu, largit apoi (1265) cu reprezentanti ai oraselor si cavalerilor din comitate, constituit forma embrionara din care s-a format Parlamentul englez modern, cu cele doua camere ale sale (Camera Comunelor si Camera Lorzilor), devenit, începând cu anul 1295, o institutie permanenta.

- Petitia drepturilor din 1628 - a stabilit garantii împotriva perceperii de impozite fara aprobarea Parlamentului, a arestarilor si a confiscarilor de bunuri fara respectarea procedurii de judecata normala.

- Habeas Corpus din 1679, prin care s-a încredintat tribunalelor controlul asupra retinerii si arestarii cetatenilor. În conformitate cu Habeas Corpus, la cererea arestatului sau a oricarei alte persoane, tribunalul este obligat sa emita un mandat de aducere a arestatului, putând hotarî ca urmare fie retrimiterea lui la închisoare, fie punerea lui în libertate cu sau fara cautiune.

- Bill-ul drepturilor din 1689. Prin acest act a fost declarata ilegala orice preluare de bani pentru coroana sau pentru folosul ei pentru o alta perioada de timp si în alte conditii decât cele stabilite de parlament. Ca urmare a punerii în practic a prevederilor acestui document, Parlamentul englez a ajuns în situatia de a fi convocat regulat.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Constitutional si Institutii Publice.doc