Drept contravențional

M1.U1.1. Introducere

Dreptul apare ca un ansamblu organizat si logic a carui structura implica o retea de relatii a caror organizare si ierarhizare constituie pana la urma un sistem. SISTEMUL DREPTULUI - este rezultatul unitatii ramurilor si institutiilor dreptului.

Existenta acestui sistem, exclude posibilitatea ca dreptul sa fie privit ca o simpla alaturare a unui numar, mai mare sau mai mic, de norme juridice.

Societatea moderna se caracterizeaza printr-o amplificare fara precedent a activitatii normative. Numarul mare de acte normative impune organizarea lor, ordonarea lor in raport de anumite criterii.

Caracteristica sistemului consta in prezenta obligatorie a unei structuri comune, care reuneste elementele si care-si pune, in cele din urma, amprenta pe aceste elemente.

Sistemul dreptului este un sistem in continua miscare, adaptare la evolutia societatii, la amploarea unor fenomene sociale transpuse in raporturi juridice. Putem spune ca dreptul contraventional ca ramura de drept, cu institutiile sale specifice este rezultatul acestei adaptari si prin urmare trebuiesc cunoscute si aprofundate din acest punct de vedere.

M1.U1.2. Obiectivele unităţii de învăţare

Această unitate de învăţare îşi propune ca obiectiv principal prezentarea catre studenţi a elementelor introductive in dreptul contraventional.

La sfârşitul acestei unităţi de învăţare studenţii vor fi capabili să:

- inteleaga locul si rolul dreptului contraventional

- înţeleagă şi să explice elementele care stau la baza raspunderii;

- identifice izvoarele de drept material si formal;

- identifice principiile de drept contraventional aplicabile

M1.U1.3. Definitia, obiectul, trasaturile si delimitarea dreptului contraventional

Definitie

Cunoastem ca ramura de drept este ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale dintr-un anumit domeniu al vietii sociale, in baza unei metode specifice de reglementare si a unor principii comune.

Astfel, dreptul contravenţional se poate defini ca un ansamblul de norme juridice determinate de legislaţia contravenţională, care cuprinde instituţiile juridice de bază, cum ar fi contravenţia, răspunderea contravenţională, sancţiunea contravenţională şi procedura contravenţională, avand ca scop protecţia juridică a unor valori sociale determinate si soluţionarea raporturilor juridice apărute in procesul activitătii de combatere a contravenţionalităţii.

Obiectul dreptului contraventional

Obiectul dreptului contravenţional îl constituie relaţiile sociale care se stabilesc intre subiecţii dreptului contravenţional din momentul în care legea contravenţională obţine forţă juridică, parcurgînd etapele constatării faptei contravenţionale, aplicării sancţiunilor contravenţionale şi pană la executarea pedepsei contravenţionale.

Asa cum arata OG 2 din 2001 la art. 1, “legea contraventională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contraventie fapta savârsită cu vinovatie, stabilită si sanctionată prin lege, ordonanta, prin hotarâre a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarâre a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.”

Legea 32 din 1968, care a fost abrogata prin OG 2 din 2001, arata la art. 1 ca prin contraventie se intelege “fapta savarsita cu vinovatie, care prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor aratate in legea de fata.”

Trasaturile dreptul contraventional:

Principalele trasaturi ale dreptului contraventional pot fi reunite in urmatoarele afirmatii:

1 - apartine dreptul public

2 - are ca si caracteristica pozitia de inegalitate si de subordonare a subiectelor

3 - sanctiunile contraventionale, de regula, se aplica pe cale extrajudiciara

Legaturile dreptului contraventional in sistemul dreptului

Legatura dreptului contraventional cu dreptul constitutional este determinata de faptul ca prin legea constitutionala se stabilesc principiile de baza carora trebuie sa se supuna organele statale pe parcursul procesului contraventional.

Legatura cu dreptul administrativ este cea mai strinsa deoarece ambele reglementeaza relatii ce apar in procesul activitatii executive a statului, precum si ambele au ca scop buna functionare a mecanismului statal. Mai mult la art. 8 din ordonanta se prevede ca amenda contraventionala are caracter administrativ.

De asemenea dreptul contraventional se afla in legaturi stranse cu dreptul penal avand in vedere ca: se utilizeaza gradul de pericol social ca delimitare a faptei contraventionale fata de fapta penala, iar formele de vinovatie si cauzele de inlaturare a acestora sunt elemente ce apartin dreptului penal general.

Aceste fine distincţii au făcut obiect al unor cauze în faţa Curtea Europeană a Drepturilor Omului, situaţie în care s-a constatat că în dreptul românesc, contravenţiile au fost scoase de sub incidenţa legii penale şi au fost supuse unui regim administrativ. Sub acest aspect, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu se opune tendinţei de "dezincriminare" a unor asemenea fapte. În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa, a statuat că nimic nu împiedică statele să-şi îndeplinească rolul lor de gardieni ai interesului public, prin stabilirea sau menţinerea unei distincţii între diferitele tipuri de infracţiuni, reţinând că, în scopul aplicării prevederilor art. 6 al Convenţiei, trebuie avute în vedere trei criterii:

1) caracterizarea faptei în dreptul naţional;

2) natura faptei;

3) natura şi gradul de gravitate ale sancţiunii care ar putea fi aplicată persoanei în cauză.

În aprecierea acestor criterii, în cauza Öztürk împotriva Germaniei, 1994, Curtea