Drept Ecologic

1. Creşterea populaţiei: creştem ca dimensiune, dar spaţiul pe care-l ocupăm rămâne acelaşi, 2050 mai mic ca 9 milioane de loc; se manifestă mai mult în ţările subdezvoltate: India, ţările africane.

2. creşterea temperaturi – este legată de creşterea CO2; până în prezent, temperatura a crescut cu ½ grad şi creşterea va continua.

Consecinţe: îmbolnăvirea organismului uman; topirea calotei glaciare; creşterea nivelului apei (în viitor până la 2 m); distrugerea recifelor de corali, care modulează temperatura în zona respectivă, adăpostesc vieţuitoare; fenomenele meteo-externe.

3. Scăderea nivelului pânzelor freatice.

4. Reducerea suprafeţei agricole pe cap de locuitor;

5. Reducerea suprafeţei împădurite;

6. Reducerea resurselor de peşte oceanic;

7. Dispoziţia unor specii vegetale şi animale.

Posibile soluţii: stabilizarea populaţiei şi stabilizarea climei.

Protecţia mediului – problemă vitală a lumii contemporane

Protecţia mediului – activitate umană, conştientă, ştiinţific fundamentală, îndreptată spre finalizarea unui scop concret, având ca obiectiv menţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi prevenirea poluării.

Apariţia şi dezvoltarea reglementărilor privind protecţia mediului – împăraţi indieni au creat rezervaţii; în Imperiul Roman se stabilise pedeapsa cu moartea pt uciderea unei berze. În 1972 Stockolm – prima conferinţă privind mediul; 5 iunie – ziua mondială a mediului; 1992 Rio – a doua conferinţă privind mediul şi dezvoltarea.

Problemele şi protecţia biodiversităţii

Biodiversitate – diversitatea între organismele vii provenite din ecosisteme precum şi dintre complexele ecologice din care acestea fac parte, cu alte cuvinte cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii şi între ecosisteme. Cauzele care au determinat extincţia: determinarea hobitalului; vânătoarea şi recoltarea comercială; vânătoarea ca sport şi pt subzistenţă; introducerea speciilor străine; combaterea dăunătorilor şi prădătorilor. Biodiversitatea vegetală – reprezentată de păduri, păşuni şi plante cultivate. Funcţiile pădurii :

- de protecţie: - fixează bioxidul de carbon; fixează solul; reţin apa precipitaţiilor în jur de 65%; purifică şi umezeşte aerul; constituie şi hobitatul altor specii;

- de producţie – produse principale – produse secundare, accidentale, de igienă.

Plantele cultivate – reprezintă o mică parte;

Biodiversitatea animală – este reprezentată de forma acvatică şi terestră. Ameninţările privind fauna acvatică: exploatarea sistematică; degradarea şi distrugerea hobitalului. Fauna terestă – principala sursă de hrană a omului. Protecţia biodiversităţii: Regimul general de protecţie stabilit prin OG 195/200…:

- în regimul special de protecţie stabilit prin codul silvic, în titlul I, sunt reglementări comune fondului forestier şi vegetaţiei forestiere;

- se evaluează la nivel de principiu că fondul forestier constituie un bun de interes naţional fiind proprietate publică sau privată.

- Fondul forestier este supus regimului silvic, care constituie un sistem de norme tehnice, economice şi juridice, privind amenajarea culturală, protecţia şi paza acestui fond;

- Titlul II cuprinde reglementări specifice fondului forestier proprietate publică;

- Administrarea se utilizează de către Regia Naţională România;

- Gospodărirea se realizează prin amenajări silvice

- Reconstrucţia, regenerarea şi îngrijirea revine Regiei Naţionale a Pădurilor

- La nivel de principiu este consacrată obligaţia tuturor persoanelor de a asigura protecţia şi paza fondului forestier;

- Se prevede constituirea unui fond de conservare şi regenerare a pădurilor care are ca sursă: contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier; contravaloarea pierderilor de creştere; tarifele pt efectele favorabile determinate de funcţia de protecţie; un procent de 20 până la 25% din încasările rezultate din valorificarea masei lemnoase; alocaţii de la bugetul de stat.

- Titlul III cuprinde reglementări specifice fondului forestier proprietate privată: administrarea se realizează de către proprietari; gospodărirea se realizează în conformitatea cu regimul silvic; paza este realizată de către proprietari.

- Titlul IV cuprinde dispoziţii comune ambelor fonduri de proprietate publică şi privată: se referă la controlul circulaţiei masei lemnoase; priveşte atât transportul care se va putea realiza, dar însoţit de documentele de proveninţă, cât şi modul în care se realizează operaţiunile de prelucrare a lemnului rotund în cherestea.

- Titlul V cuprinde reglementări care vizează vegetaţia forestieră din afara fondului forestier: administrarea se realizează de către proprietarii terenurilor; gospodărirea se realizează în schimb pt scopul creat, este supusă normelor silvice de protecţie şi pază.

Regimul fondului cinegetic şi ne-protecţia vânatului – legea 103 / 1996:

- la nivel de principiu, vânatul este sursa neregenerabilă de interes naţional şi internaţional

- fondul cinegetic se compune din unităţi de gospodărire cinegetică

- adm se realizează de către aut publică centrală, care răspunde pt silvicultură;

- gestionarea se atribuie organizaţiile vânătoreşti, administratorului pădurilor statului şi unităţilor de învăţământ şi cercetare;

- se prevede constituirea unui fond de protecţie a vânatului care are ca sursă: un procent de 50% din tariful de atribuire a fondurilor de vânătoare; un procent de 25% din valoarea despăgubirilor; încasările din tarifele pt acordarea licenţei de funcţionare; donaţii de vânătoare şi alte venituri; alocaţii de la bugetul de stat.

Regimul fondului piscicol, pisciculturii şi avaculturii – legea 192/2001

- administrarea acestui fond piscicol se realizează de către Compania Naţională de Adm a Fondului

- dr de pescuit în bazinele piscicole naturale există şi se exercită prin această Companie, iar atribuirea lui se face prin autorizare

- exercitarea pescuitului se face pe baza unui permis nominal;

- protecţia fondului piscicol se realizează atât prin prohibiţia anuală, cât şi prin folosirea unor modalităţi şi mijloace de realizare a pescuitului.

Reglementări internaţionale în materie:

- comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie, Washington 1973

- conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice de la Benn 1973

- de la Berna 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi hobitatelor naturale în Europa;

- privind protecţia soilor noi de plante de la Geneva din 1979

- privind diversitatea biologică Rio 1992 – se consacră dr suveran al statului de a exploata propriile resurse, dar şi obligaţia de a se asigura că act. Supuse jurisdicţiei şi controlului nu cauzează prejudicii mediului şi celorlalte state.

- Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare, africane, euro-asiatice de la Haga 1995.

Prob aşezării umane

Omul este în acelaşi timp creaţia şi creatorul propriului mediu, care asigură existenţa fizică şi oferă posibilitatea unei rezolvări intelectuale sociale şi spirituale. Cap. de susţinere a mediului a reprezentat posibilitatea economică, respectiv de a putea asigura condiţiile optime pt dezvoltarea popoarelor respective. Această capacitate este influenţată de: resursele disponibile; spaţiul pt locuit; producţia de hrană; asigurarea deşeurilor.

Urbanizarea şi implicaţiile ei. Zona urbană – aglomerări urbane care încorporează populaţia dintr-o metropolă sau oraş, inclusiv zonele suburbane adiacente. Urbanizarea a redus mişcarea /a generat privarea de mişcare care a avut ca rezultat direct obezitatea, care a crescut incidenţa boli cardio-vasculare, diabetului, cancerului. Stiluri de viaţă şi calitatea vieţii:

Conceptul de calitate a vieţii s-a născut din conştientizarea trăsăturilor negative al unui model de creştere economică orientat spre un consum exagerat de crize economice, sociale şi ecologice. Stil de viaţă – modul în care individul înţelege să-şi desfăşoare activitatea în spaţiul determinat.