Drept Economic 2006-2007

1.1. Definitia dreptului si sensurile (acceptiunile) acordate acestui termen

a) Definitia dreptului

Asupra relatiilor sociale, a conduitei oamenilor actioneaza o mare varietate de norme, în cele mai variate forme si modalitati. Societatea umana este cladita si functioneaza conform unor principii si norme izvorâte din necesitatea existentei sociale.

Actiunea dreptului asupra relatiilor sociale are loc în cadrul unui sistem de reglementare compus dintr-o multitudine de norme sociale si se realizeaza concomitent printr-o împletire si interactiune a diferitelor categorii de norme. Pentru o mai precisa delimitare si întelegere a reglementarii juridice a relatiilor sociale este necesara cunoasterea, fie si mai generala a actiunii si a altor norme, a reglementarilor de natura extrajuridica.

Cuvântul “norma” semnifica o categorie generala folosita de diferite stiinte, inclusiv stiintele juridice, economice, politice, sociologice. Distinctia dintre “norme sociale” si “norme tehnice” consta în aceea ca normele sociale privesc raporturile dintre oameni si sunt o creatie a acestora, o expresie de vointa a oamenilor, în timp de normele tehnice au în vedere comportamentul uman fata de natura, exprimat în legile naturale. Omul nu le poate schimba, însa poate si chiar trebuie sa le cunoasca pentru a putea sa le foloseasca si sa le instrumenteze în mod corect când foloseste un obiect din natura .

În societatea moderna, industriala, tehnologizata si computerizata, folosirea si respectarea acestor norme cu mare cuprindere este foarte importanta pentru ca activitatea umana sa se poata desfasura în conditii normale.

Numeroase norme tehnice sau tehnologice au devenit obiect de reglementare juridica (cum sunt cele din domeniul ecologic, al circulatiei, al transportului si telecomunicatiilor) devenind, prin aceasta si norme juridice.

Normele sociale sunt create de oameni si stabilesc conduita oamenilor în cele mai diferite domenii ale vietii sociale, varietatea lor fiind conditionata, pe de o parte, de varietatea relatiilor sociale pe care le reglementeaza, iar pe de alta parte, de modul prin care vointa si interesele exprimate în ele sunt aduse la îndeplinire, cu alte cuvinte, consecintele nerespectarii lor (existenta unor sanctiuni).

Concomitent cu evolutia si dezvoltarea societatii creste si se diversifica sistemul normelor sociale. Rolul acestora si, în mod special, a celor juridice creste deosebit de mult în societatea contemporana în care interventia lor tot mai ampla în orientarea si conducerea proceselor sociale, necesita reglementari corespunzatoare.

Norma suprema a dreptului, dupa Kant, cere sa te porti în asa fel încât libertatea ta, expresie a vointei autonome, sa se împace cu libertatea fiecaruia. Dreptul este acela care, prin normele sale, asigura o limitare reciproca a vointelor libere ale oamenilor. În cazul alegerii unei conduite contrare normei sociale, intervine corectivul necesar, aplicarea sanctiunii, foarte diferita dupa natura normei încalcate (morale, juridice etc.).

Din cele mai vechi timpuri oamenii si-au desfasurat viata si activitatea pe baza unor reguli de conduita care la început au urmat forma traditiei deoarece nu erau scrise si aceste obiceiuri se transmiteau de la o generatie la alta. În societate oamenii creeaza între ei numeroase si variate relatii sociale care în prezent sunt guvernate de norme de comportare obligatorii elaborate de stat cu natura diferita dupa cum ele apartin moralei, religiei, politicii, eticii sau altor domenii de viata si activitate.

Asadar nu toate normele de comportare devin norme juridice, încadrate în domeniul dreptului. Alegerea problemelor si a relatiilor economico-sociale care vor cadea sub influenta dreptului si vor fi reglementate de normele acestuia o face societatea la un moment dat, în raport de nevoile economico-sociale, de importanta lor pentru statul român la aceasta data. Normele juridice care alcatuiesc dreptul român constituie numai un domeniu al normelor care exista în societate si cârmuiesc activitatile oamenilor.

- Importanta dreptului este subliniata de nevoia ca activitatile oamenilor sa fie normativate sub cele mai semnificative aspecte, cum ar fi cele privitoare la activitatea economica si care subliniaza tocmai dimensiunea juridicului în cadrul societatii. Pentru agentii economici în faza de tranzitie la economia de piata dreptul apare ca un factor decisiv care disciplineaza activitatea lor comerciala sau de alta natura, realizându-se în acest mod ordinea de drept. Normele juridice care alcatuiesc dreptul contin astfel de percepte cu o valoare sociala deosebita.