Drept Electoral

Dreptul Electoral este o subramurǎ a Dreptului Constitutional, format din totalitatea normelor juridice care reglementeazǎ organizarea şi functionarea alegerilor precum şi stabilirea rezultatelor acestora.

Alegeri au avut loc incǎ din stadiul de trib, la romani unde alegeri au avut loc chiar pe baza de buletine de vot. Alegerile dobândesc insemnǎtate o datǎ cu Evul Mediu (alegerea Papei). Initial principiul a fost cel al unanimitǎtii; ulterior s-a aplicat principiul majoritǎtii.

O componentǎ esentialǎ a Dreptului Electoral este studierea drepturilor electorale ale cetǎtenilor. Existǎ douǎ drepturi: dreptul de vot şi dreptul de a fi ales. Dreptul de vot a reprezentat o cucerire târzie a umanitǎtii şi in istorie el a fost supus multor restrângeri numite censuri (censum – impozit pe avere). Initial censul (restrângerea dreptului de vot) era in functie de mǎrimea impozitelor plǎtite statului.

O concrescentǎ a acestei restrângeri a fost conditionarea dreptului de vot de plata unei sume de bani.

Alt cens (restrângere) a libertǎtii de vot a fost censul de sex (foarte târziu femeile au primit dreptul la vot).

Alt cens a dreptului de vot a fost censul de culturǎ(puteai vota numai dacǎ ştiai sǎ citeşti).In unele state nu poti fi ales decât dacǎ ai studii superioare.

Altǎ restrângere este censul de rasǎ sau nationalitate.

Censul de vârstǎ este singura ingradire a dreptului de vot unanim acceptatǎ şi practicatǎ in prezent. Marea majoritate a statelor acordǎ drept de vot tinerilor incepând cu vârsta de 18 ani. In Constitutia României dreptul de vot este reglementat la articolul 36: “au drept de vot cetǎtenii care au implinit 18 ani pânǎ in ziua alegerilor inclusiv”. Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintali puşi sub interdictie (interzişii judecǎtoreşti).

De asemenea nu au drept de vot persoanele care au fost condamnate, prin hotǎrâre definitivǎ la pierderea drepturilor electorale.

Curs II

Dreptul de a fi ales (art. 37)

Au dreptul de a fi aleşi cetǎtenii care au drept de vot şi care indeplinesc urmǎtoarele conditii:

- sǎ nu functioneze intr-un domeniu in care le este interzisǎ apartenenta la partide politice (nu au dreptul de a fi aleşi militarii activi ai armatei, Politia, Serviciile Secrete, magistratii, judecǎtorii Curtii Constitutionale, diplomatii,, membrii TVR şi ai radioului de stat).

- candidatii sǎ fi implinit pânǎ la data alegerilor vârsta de 23 de ani minim pentru a fi aleşi in Camera Deputatilor sau in organele administratiilor locale, sau vârsta de 33 de ani pentru a fi aleşi in Senat, sau vârsta de 35 de ani pentru a fi aleşi in functia de preşedinte al României.

In ceea ce priveşte alegerile locale, având in vedere faptul cǎ suntem tarǎ membrǎ UE, Constitutia revizuitǎ permite cetǎtenilor strǎini, rezidenti in România, in conditiile unei viitoare legi sǎ poatǎ participa la alegerile locale (sǎ voteze şi sǎ fie aleşi in organele administrative locale).

Dupǎ revizuirea Constitutiei din anul 2003 şi dupǎ intrarea României in UE, conform art. 38 din Constitutie cetǎtenii români au dobândit şi dreptul de a alege şi de a fi aleşi in Parlamentul UE. In raport de numǎrul locuitorilor sǎi, România a primit 35 de mandate in UE.

Curs III

Sistemele electorale şi modurile de scrutin utilizate in prezent:

Sistemul electoral desemneazǎ ansamblul normelor electorale, adicǎ al acelor norme juridice care reglementeazǎ dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales in organele reprezentative ale statului impreunǎ cu procedurile specifice acestui scop. De aceea Dreptul Electoral desemneazǎ ansamblul normelor juridice aplicabile alegerilor.

Iar dacǎ sistemul electoral desemneazǎ un ansamblu de proceduri, aceseta au urmǎtorul rol:

1. Procedurile electorale au scopul de a desemna pe conducǎtori şi

astfel de a le conferi legimitate.

2. Procedurile electorale au ca scop creşterea gradului de participare a

cetǎtenilor la conducerea societǎtii.

3. Procedurile electorale au drept scop reprezentarea societǎtii.

4. Procedurile electorale au drept scop facilitarea relatiei de putere

dintre guvernanti şi guvernati.

5. Procedurile electorale au drept scop accelerarea bipolarizǎrii vietii

politice.

6. Procedurile electorale sunt mijloace de educatie civicǎ.

Conceptul de scrutin electoral desemneazǎ modul de transformare legalǎ a vointei alegǎtorilor in mandate parlamentare (scrutin electoral = ansamblul actelor care constituie operatiunea electoralǎ propriu-zisǎ).

In lume sunt utilizate douǎ mari sisteme electorale: sistemul majoritar şi sistemul proportional, sau variante ori combinatii ale acestor douǎ.

II. Sistemul electoral majoritar:

Este de origine britanicǎ şi a fost utilizat pretutindeni in sec. XIX. Se pare cǎ originile lui stau incǎ in epoca tribalǎ. Sistemul majoritar se intemeiazǎ pe principiul majoritǎtii (care pare a fi un principiu axiomatic).

Sistemul majoritar are urmǎtoarele variante:

a) Sistemul majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin.