Drept executional civil

Aspecte generale privind executarea silita

Executarea silita este o faza a procesului civil si este o componenta a actiunii civile.

De regula, obligatia prevazuta in titlul executoriu (hotarare judecatoreasca sau alte inscrisuri) ar trebui sa fie executata de bunavoie, voluntar. In cazul in care nu se executa de bunavoie, se trece la faza executarii silite. De multe ori, se afirma ca in faza executarii silite se inlocuieste acordul privat, inexistent al partilor.

Se pun in executare numai acele inscrisuri care sunt recunoscute ca titluri executorii, ele fiind, in principal, hotarari judecatoresti dar si alte inscrisuri carora legea le recunoaste acest caracter.

Cele doua mari faze ale procesului civil sunt: faza judecatii si faza executarii silite.

Daca in faza judecatii se obtine o recunoastere in drept a pretentiei invocate, in faza executarii silite se obtine si o recunoastere in fapt a pretentiei recunoscute in faza anterioara. Cele doua faze nu sunt obligatorii ca existenta deoarece putem avea numai faza judecatii in cazul in care obligatia constata prin hotarare judecatoreasca nu este executata de bunavoie de catre debitor. De asemenea, putem avea numai faza executarii silite in cazul in care se pune in executare un titlu executoriu recunoscut ca atare de lege. Putem avea ambele faze: ipoteza clasica prin care creditorul obtine titlul executoriu si il si pune in executare.

Executarea silita, fiind o componenta a actiunii civile, imprumuta toate elementele si conditiile actiunii civile. Si in aceasta faza vorbim de interes, calitate, capacitatate, afirmarea unui drept.

Executarea silita se poate derula in oricare din modalitatile prevazute de lege (art. 371 alin. (3)), aceasta executare putand imbraca aceste modalitati simultan sau succesiv, pana la realizarea in intregime a dreptului recunoscut prin titlul executoriu.

In sistemul nostru procesual exista anumite cazuri in care executarea silita nu este posibila pentru ca legea prevede astfel:

-actiunea in constatare - hotararea pronuntata nu este titlu executoriu.

-hotarari care nu sunt susceptibile de executare silita (starea civila a persoanei);

-asupra persoanei - nu poate viza corpul unei persoane (caracter umanitar).

In cazul in care debitorul este obligat sa faca sau sa nu faca ceva, executarea nu poate merge pe constrangerea persoanei, ci avem reglementata o procedura speciala (art. 580 ind. 2 si urmatoarele CPC).

De la acest principiu se admit cateva exceptii aparente:

a) cand titlul executoriu are ca obiect incredintarea unui minor;

b) in cazul in care avem o hotarare care vizeaza desfacerea unui contract de munca; odata ce s-a desfacut contractul de munca in baza unei hotarari, fostului salariat ii este interzis accesul in unitatea respectiva (vizeaza persoana salariatului);

c) cand se executa silit o evacuare; vizeaza persoana, dar nu corpul persoanei;

De regula, executarea silita poate sa vizeze toate bunurile debitorului. Uneori, codul limiteaza aceasta executare. Sunt anumite bunuri aflate in patrimoniul debitorului care sunt insesizabile, adica nu pot fi urmarite, nu pot fi valorificate in etapa executarii silite. De exemplu, art. 409 CPC: salariile si veniturile periodice realizate din munca, pensiile si alte sume platite periodic debitorului si care asigura mijloacele de existenta ale acestuia, pot fi urmarite dupa cum urmeaza (vezi CPC). Orice urmarire facuta pe aceste bunuri este nula (art. 410 CPC).

Natura juridica a executarii silite

Executarea silita vizeaza punerea in executare a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii. In contextul normativ actual, executarea silita are o natura mixta: o natura jurisdictionala, ptr ca in aceasta faza intervine si instanta de judecata si un caracter administrativ, deoarece la efectuarea sa participa si executorul, autoritatile publice, locale, terti popriti, etc.

Preponderent este caracterul administrativ, instanta avand competente limitate.

In ceea ce priveste modalitatile executarii silite, prin acestea intelegem formele in care poate avea loc executarea silita. Sunt expres si limitativ reglementate de Cod, prin norme imperative. Sunt 2 mari categorii:

1) Executarea silita directa care este o transpunere din faza judecatii a principiului executarii in natura a obligatiei;

Avem 2 forme de executare:

-predarea silita a bunurilor;

-executarea obligatiilor de a face sau a nu face.

2) Executarea silita indirecta, atunci cand obligatia stabilita in titlul executoriu nu poate fi executata ca atare, fiind inlocuita prin echivalent.

Avem urmatoarele forme de executare:

-urmarirea silita mobiliara;

-poprirea;

-urmarirea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacina;

-urmarirea silita imobiliara.

Creditorul are optiunea intre aceste modalitati, putand sa le porneasca pe toate, concomitent sau succesiv.