Drept executional penal (Ciclul I)

Tema 1 : Noțiuni generale privind dreptul execuțional penal.

Autor:

Ceban V., drd, lector universita

1. Obiectivele:

- să elucideze noțiunile dreptului execușional penal ca știință și ca ramură de drept;

- să formuleze sarcinile dreptului execuțional penal;

- să clasifice principiile dreptului execuțional penal;

- să estimeze importanța delimitării diferitor tipuri de norme de drept execuțional

penal;

- să evalueze eficiența dreptului execuțional-penal în RM.

2. Tezele principale:

1. Noțiunea dreptului execuțional penal. Obiectul și metoda de reglementare.

2. Principiile dreptului execuțional penal.

3. Izvoarele dreptului execuțional penal.

4. Normele dreptului execuțional penal. Felurile și structura.

5. Raportul juridic de drept execuțional penal.

3. Conținutul prelegerii:

Înainte de a începe un curs nou, o disciplină nouă și anume, dreptul execuțional penal, ar fi

cazul să stabilim dacă dreptul execuțional penal este o ramură desinestătătoare în sistema dreptului

R.M., o subramură a dreptului penal sau o ramură de drept complexă, constând din instituția

diferitor ramuri de drept.

Întradevăr la o anumită etapă de dezvoltare a sistemului de drept se punea la îndoială

necesitatea creării dreptului execuțional penal ca o ramură desinestătătoare motivîndu-se că ar fi o

subramură specială a dreptului penal.

La prima vedere s-ar părea just, dat fiind faptul că dreptul penal constituie o totalitate de

norme ce reglementează relațiile de ocrotire a valorilor sociale, adică raporturile juridice penale ce

apar din momentul comiterii infracțiunii și durează până la executarea nemijlocită a sancțiunii

penale. În așa fel raporturile, juridice de executare a sancțiunilor de drept penal, sau raporturile

juridice penitenciare apar ca o parte componentă a raporturilor juridice penale.

Însă, odată cu perfecționarea legislației penale are loc și diversificarea crescândă a

sancțiunilor penale, precum și a modalității lor de executare a acestor sancțiuni. S-a pus problema

astfel, de creare a unui sistem de norme în vederea reglementării modului de executare a acestei

multitudini de pedepse. Astfel, ni se pare justificată apariția unei ramuri noi desinestătătoare de

drept cum ar fi dreptul penitenciar.

Factorii dezvoltării dreptului penitenciar:

- existența unor relații sociale privind executarea sancțiunilor penale;

creșterea și dezvoltarea, pe cale de consecință, a legislației privind

executarea sancțiunilor de drept penal;

- apariția și formularea unor principii noi în executarea sancțiunilor

penale.

Ajungând la concluzia că dreptul execuțional penal este o ramură

desinestătătoare în sistema dreptului ar fi cazul să-i dăm o definiție.

Dreptul execuțional penal - esțe o ramură de drept alcătuită dintr-o

totalitate de norme juridice prin care se reglementează relațiile sociale

privind executarea sancțiunilor de drept penal, în scopul asigurării

unei influențe educative eficiente a celor care execută pedeapsa al

prevenirii săvîrșirii de noi infracțiuni și al apărării ordinii de drept.

2. Principiile dreptului execuțional penal.

În teoria generală a dreptului principiile de drept sînt precăutate ca acele idei generale,

fundamentale care stau la baza întregului sistem de drept. Fiind o ramură desinestătătoare dreptul

execuțional penal posedă un sistem de principii proprii care și asigură coeziunea și stabilitatea.

Aceste principii privesc toată activitatea de executare a sancțiunilor de drept penal, adică prestabilesc

conduita participanților la executarea pedepselor, drepturile și obligațiile acestora.

Principiile dreptului execuțional penal pot fi clasificate:

- Principii generale (proprii de fapt tuturor ramurilor de drept): principiul legalității punerii în

executare a pedepsei penale (art. al cod.); principiul umanizmului la punerea în executare a

pedepsei (art. al cod.): principiul democratizmului (art.).

Principii speciale:

1) Principiul echității sociale la executarea pedepsei penale, constă în

faptul că modul executării pedepsilor depinde de caracterul crimei,

gravitatea pericolului social, gradul vinovăției și personalitatea

infractorului. Acest principiu e chemat de a proteja interesele societății

de la noi atentate. :

2) Principiul egalității condamnaților în fața legii (art. al șod.) - modul și condițiile de

executare apedepsei nu depind de originea, starea socială, studii, rasă; limbă, confesiune religioasă

etc.

3) Principiul diferințierii și individualizării modului de executare a pedepsei. Diferențierea

- față de diferite categorii de condamnați se aplică un volum diferit al influienței coercitive (de ex.

Recidiviști au un regim de ispășire a pedepsei special, condamnații pentru infracțiuni imprudente - alt

regim etc.). Individualizarea - înseamnă că mijloacele de corijare aplicată condamnaților depind de

particularitățile personalității acestora și caracterul conduitei lor.

4) Principiul executabilității - orice sentință a instanței de judecată de condamnare rămasă

definitivă urmează a fi executată în caz contrar, pedeapsa penală și-ar pierde eficiența.

5) Principiul obligativității - executarea pedepsei penale stabilite printr-o sentință definitivă

este obligatorie atât pentru organele de statcompetente cît și pentru condamnat.

6) Principiul continuității - pedeapsa penală trebuie să fie executată conținu și până la capăt.

Executarea pe părți și cu întreruperi este interzisă cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege.