Extras din document
1. CONCEPTE PRIVIND FINANŢELE PUBLICE
Finanţele publice sunt recunoscute cu această denumire din prima parte a perioadei istorice contemporane când, în statele naţionale europene, dezvoltarea aparatului de stat cuprinzând autorităţi legislative, executive şi judecătoreşti a determinat „cheltuieli publice” pentru a căror acoperire, impozitele şi taxele anterioare erau insuficente, devenind necesară sporirea acestora şi a altor „venituri publice”.
Finanţele publice au devenit un ansamblu de operaţiuni şi acte de natură financiară, respectiv de formare şi întrebuinţare a fondurilor băneşti necesare întreţinerii şi funcţionării organelor de stat şi a altor instituţii sau servicii publice.
Datorită necesităţii şi importanţei fi8nanţelor publice în viaţastatelor contemporane, a apărut şi sa dezvoltat o literatură financiară cuprinzând caracterizări şi concepte privind aceste finanţe, cu explicaţii diferite.
Expresia de „Finanţe Publice” a fost răspândită mai întâi în Franţa – derivând din expresia latină „financia pecuniaria” (a încheia o tranzacţie patrimonială prin plata unei sume de bani).
a). Prima caracterizare a finanţelor publice în doctrina franceză susţinea că aceste finanţe sunt „diferite mijloace prin care persoanele publice – statul, comunele, instituţiile îşi procură resursele băneşti necesare îndeplinirii aqctivităţii lor”.
b). O altă caracterizare a finanţelor publice exprimată în doctrina franceză a explicat finanţele publice cu ajutorul categoriei „operaţiuni financiare” determinată de aceiaşi necesitate a procurării de către stat şi a celorlalte colectivităţi publice a fondurilor băneşti destinate activităţii lor.
Raţionamentul era: „există cheltuieli publice care trebuie acoperite şi în acest scop, trebuie stabilit cine să suporte aceste cheltuieli şi în ce proporţii”. În acest sens este important în mod decisiv actul financiar de repartiţie a sarcinilor băneşti publice între cetăţeni, modalităţile practice ale acestei repartiţii fiind impozitele, taxele şi alte contribuţii băneşti, instituite în scopul constituirii fondurilor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor publice.
Într-o formă originală în literatura financiară din statul nostru s-a susţinut că „statul şi celelalte organizaţii publice sunt şi subiecte economice şi că în această calitate, ele desfăşoară o „economie financiară” care este „activitatea de procurare şi întrebuinţare de mijloace băneşti pentru acoperirea cheltuielilor lor colective”.
Componentele principale ale economiei financiare a statului sunt:
- bugetul
- cheltuielile publice
- impozitele – veniturile
- împrumuturile de stat
Satul, organele de stat sunt centrale şi locale şi sunt entităţi nu numai de
autoritate publică exercitată în interesul comun al cetăţenilor, ci şi entităţi economice în sensul că întreţinerea şi funcţionarea lor pretinde, inevitabil, un consum de valori materiale sau băneşti şi în acest sens sunt necesare „operaţiuni financiare” sau acţiuni de economie financiară”.
Operaţiuni financiare sunt acte, operaţiuni, mijloace sau procedee de procurare sau constituire şi de întrebuinţare a fondurilor băneşti destinate activităţii statului şi celorlalte colectivităţi publice.
O condiţie esenţială a actelor şi operaţiunilor financiare este ca acestea să se aplice „într-un regim de drept public” având în vedere că în statele moderne, alăturat de „finanţele publice” există şi „finanţe private”.
Realitatea economico-financiară din statele moderne contemporane demonstrează că necesitatea fondurilor băneşti priveşte deopotrivă viaţa privată şi viaţa publică cu aprecierea că „motivele, mijloacele şi efectele finanţelor publice sunt cu totul diferite de cele ale finanţelor private”.
În literatura de specialitate din statul nostru, a fost expusă recent o caracterizare a acestor finanţe ca fiind „relaţii sociale de natură economică” apărute în procesul repartiţiei produsului intern brut, în strânsă legătură cu îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor statului”.
Conceptul finanţelor publice definite ca relaţii economice este explicat prin aceea că „existenţa finanţelor este indisolubil legată de existenţa statului şi de folosirea banilor în repartizarea produsului intern brut”.
În condiţiile folosirii banilor pentru procurarea resurselor necesare îndeplinirii funcţiilor sale, statul determinărelaţii economice de repartizare în acest scop – în formă bănească – a unei părţi din produsul intern brut.
În cadrul relaţiilor economice din fiecare stat, finanţele publice se disting de finanţele private.
1. Finanţele Publice sunt asociate cu statul, unităţile administrativ – teritoriale, alte instituţii de drept public, în legătură cu resursele, cheltuielile şi datoria acestora.
2. Finanţele Private sunt asociate cu întreprinderile, băncile, societăţile private, în legătură cu resursele şi cheltuielile acestora, cu împrumuturile primite sau acordate.
În evoluţia istorică a finanţelor publice a fost totdeauna o asociere a lor cu
statul, dar atitudinea statului în utilizarea şi aplicarea procedeelor financiare a avut o evoluţie de la neintervenţionism la intervenţionismul statului.
Neintervenţionismul statului
Într-o primă etapă, statul respecta „Liberalismul Economic”, reglementând veniturile şi cheltuielile publice, astfel ca acestea să influienţeze cît mai puţin iniţiativa privată, libera concurenţă, relaţiile economico-sociale existente.
Intervenţionismul statului
În etapa istoricăp următoare şi până în prezent, conceptele moderne despre finanţele publice au admis şi chiar susţinut intervenţia statului în economic naţională prin diferite modalităţi şi anume:
- structurarea cheltuielilor publice
- reglementarea impozitelor şi a altor venituri publice
- reglementarea împrumuturilor de stat
În doctrima modernă sunt opinii care susţin rolul şi efectul intervenţionist al
finanţelor publice în economia naţională a statelor contemporane, afirmându-se că atât cheltuielile cât şi veniturile publice sunt „mijloace de intervenţie a statului pe plan economic şi social”.
Rolul intervenţionist al finanţelor publice şi efectele acestora în economia naţională diferă de la stat la stat, deoarece atât veniturile publice cât şi cheltuielile publice sunt reglementate şi aplicate diferit de la stat la stat în funcţie de opţiunile politice ale parlamentelor şi guvernelor din fiecare stat.
Conform opţiunilor politice, în fiecare stat se stabileşte ordinea, proporţia cheltuielilor publice pentru administraţie, justiţie, sănătate, învăţământ, etc, felul cuantumul impozitelor, taxelor, împrumuturilor, a celorlalte surse, a fondurilor băneşti ale statului, cu efectele fiscale ale repartiţiei îndatoririlor băneşti între cetăţeni şi agenţi economici.
Finanţele statului se află în raport de cauzalitate cu conjunctura economică, există variaţiuni ale veniturilor şi cheltuielilor statului, variaţiuni provocate de fluctuaţiile conjuncturale ale vieţii economice.
Structura finanţelor publice moderne
Din antichitate şi până la statele contemporane în structura finanţelor publice sau păstrat două componente:
- cheltuielile publice
- veniturile publice
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Financiar.doc