Drept Financiar

Imagine preview
(9/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Drept Financiar.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 84 de pagini .

Profesor: Lector univ. drd. MELINDA SZASZ

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

CAPITOLUL 1 4
Introducere în studiul dreptului 4
1.1 Organizarea ştiinţelor juridice in sistemul ştiinţelor 4
1.2 Ştiinţele juridice istorice 5
1.3 Ştiinţele juridice de ramură 6
1.4 Ştiinţele juridice ajutătoare (auxiliare) 7
1.5 Teoria generală a dreptului (Enciclopedia dreptului) 7
1.6 Originea, definirea şi accepţiunile noţiunii de drept 7
CAPITOLUL 2 10
Introducere in studiul dreptului financiar 10
2.1 Noţiunea, obiectul şi definiţia dreptului financiar 10
2.2 Izvoarele dreptului financiar 12
2.3 Delimitarea dreptului financiar în raport cu alte ramuri ale sistemului de drept 14
CAPITOLUL 3 19
Raportul juridic de drept financiar 19
3.1 Raportul juridic de drept financiar 19
3.3 Studiu comparativ între raportul juridic de drept financiar şi alte tipuri de raporturi juridice 22
CAPITOLUL 4 28
Bugetul public naţional 28
4.1 Istoric, noţiune, importanţă 28
4.2 Funcţiile bugetului public naţional 30
4.3 Procedura bugetară 31
4.4 Elaborarea bugetului de stat 32
4.5 Aprobarea şi adoptarea bugetului 33
4.6 Execuţia bugetară 34
4.7 Răspunderea juridică în cadrul desfăşurării procedurii bugetare 36
CAPITOLUL 5 39
Sistemul veniturilor şi cheltuielilor bugetare 42
5.1 Veniturile bugetare 42
5.2 Cheltuielile bugetare 43
5.3 Dubla impunere – fenomen internaţional 45
5.4 Paradisurile fiscale 47
CAPITOLUL 6 48
Procedura fiscală - impozitele şi taxele 48
6.1 Fiscalitatea 48
6.2 Impozitul 49
6.3 Clasificarea impozitelor 50
6.4 Taxele 52
6.5 Funcţiile taxelor şi impozitelor 53
CAPITOLUL 7 55
Bugetele locale 55
7.1 Noţiuni introductive 55
7.2 Elaborarea şi adoptarea bugetelor locale 55
7.3 Execuţia şi încheierea exerciţiului bugetelor locale 57
CAPITOLUL 8 59
Bugetul asigurărilor sociale de stat 59
8.1 Noţiuni generale despre bugetul asigurărilor sociale de stat 59
8.2 Elaborarea, adoptarea şi execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat 60
CAPITOLUL 9 65
Controlul financiar 65
CAPITOLUL 10 69
Evaziunea fiscală 69
10.1 Consideraţii generale privind fenomenul de evaziune fiscală 69
10.2 Efectele fenomenului de evaziune fiscală 72
10.2.1 Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscală 72
10.2.2 Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală 73
10.2.3 Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală 74
10.2.4 Efectele fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului 74
CAPITOLUL 11 77
Răspunderea juridică în sfera dreptului financiar 77
11.1 Consideraţii generale privind răspunderea juridică 77
11.2 Răspunderea penală 78
11.3 Răspunderea contravenţională 80
BIBLIOGRAFIE 83

Extras din document

CAPITOLUL 1

Introducere în studiul dreptului

1.1 Organizarea ştiinţelor juridice in sistemul ştiinţelor

Relaţiile în care intră oamenii sunt constituite în sistem şi anume, in ceea ce literatura filosofică denumeşte ca fiind sistemul social – global.

Existenţa materială şi spirituală a omului, viaţa socială însăşi nu pot fi concepute decât în contextul unui şir infinit şi neîntrerupt de relaţii de natură variată, în funcţie de planurile şi laturile vieţii în care se înscriu.

Privite în unitatea şi în diversitatea lor, relaţiile în care intră oamenii asigură atât conţinutul cât şi legăturile între structurile (componentele) unui întreg cu fizionomie proprie – sistemul unitar al vieţii sociale al unei etape istorice - sistem care se alcătuieşte din subsisteme precum: relaţiile dintre om şi natură, relaţiile de producţie, relaţiile bazate pe raporturile de familie, de comunitate, de categorie socio-profesională etc, sau in legătură cu aceste raporturi şi, in sfârşit sistemul instituţional .

La rândul lor, aceste subsisteme, potrivit teoriei sistemice, sunt considerate sisteme în raport cu propriile lor componente.

Cadrul relaţional se înfăptuieşte pe diferite planuri. Relaţiile în care intră oamenii intervin şi se pot desfăşura potrivit unor reguli cu conţinut corespunzător. Cele mai importante reguli din aceste domenii sunt în concordanţă cu interesele generale şi fundamentale ale statului, motiv pentru care sunt preluate de drept, şi bineînţeles, analizate de ştiinţa dreptului şi sunt transformate în norme juridice prin adăugarea elementului punitiv. Acest element constituie trăsătura definitorie şi distinctivă prin care regulile de drept se deosebesc şi individualizează faţă de regulile din celelalte domenii.

Ca şi dreptul, ştiinţa în general extrage din toate componentele sistemului social – global, pentru o mai profundă analiză, spre a ajunge la anumite concluzii, idei, concepte, categorii, principii.

Astfel considerată, ştiinţa este un sistem cu subsistemele precizate şi anume: subsistemul ştiinţelor naturii, subsistemul ştiinţelor despre societate şi subsistemul ştiinţelor despre gândire.

Fiecare din aceste subsisteme pot fi considerate ca sistem în raport de propriile lor componente.

Astfel, subsistemul ştiinţelor sociale poate fi considerat sistem în raport cu componentele sale: ştiinţele de tip nomotetic, ştiinţele istorice, ştiinţele juridice împreună cu cele ce se referă la aspectele normative ale acţiunii umane şi cercetarea epistemologică a ştiinţei.

Ştiinţele juridice, subsisteme al ştiinţelor sociale, pot fi considerate sistem în raport cu componentele sale: ştiinţele juridice istorice, ştiinţele de ramură, ştiinţele ajutătoare şi teoria generală a dreptului.

Organizarea ştiinţelor juridice într-un sistem clădit pe componentele precizate mai sus este susţinut de următoarele argumente:

- dreptul însuşi este un sistem complex alcătuit dintr-un ansamblu de norme juridice care intervin în toate domeniile vieţii economico – sociale, politice şi de altă natură;

- ştiinţa dreptului analizează normele juridice din aceste diverse domenii în strânsă legătură cu relaţiile sociale care le guvernează;

- complexitatea fenomenului social – juridic obligă la cercetări în domenii multiple şi variate, dar şi cu privire la punerea în valoare a laturilor corelate ale acestui fenomen;

- organizarea în sistem a ştiinţelor juridice se impune şi datorită nevoii studierii dreptului din perspectivă istorică, precum şi pentru necesitatea clarificării perspectivei reglementărilor juridice .

1.2 Ştiinţele juridice istorice

Ştiinţele juridice istorice abordează fenomenul juridic din două perspective:

- studierea istoriei dreptului dintr-o anumită ţară (ex. istoria dreptului românesc);

- cercetarea dezvoltării în plan general a fenomenului juridic de care se ocupă istoria generală a dreptului;

În acelaşi timp prin intermediul ştiinţelor juridice istorice poate fi observată apariţia, devenirea şi dispariţia unor forme de drept.

1.3 Ştiinţele juridice de ramură

Obiectul acestor ştiinţe îl constituie studierea fenomenelor sociale particulare guvernate de reguli juridice aparţinând diverselor ramuri de drept.

Ramurile dreptului se alcătuiesc potrivit criteriului fundamental (obiectiv),constând în domeniul social ce cad sub incidenţa de reglementare .

Acest criteriu este însoţit de altele auxiliare, precum: metoda de reglementare, calitatea subiectelor, caracterul normelor, natura sancţiunilor şi principiile specifice fiecărei ramuri de drept.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Financiar.doc