Drept în Economie

CAPITOLUL I

PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE

SI A FALIMENTULUI

1. Consideratii generale

Din punct de vedere etimologic, denumirea de procedura a falimentului deriva din faillir, cuvânt care înseamna în limba franceza a esua si din cuvântul latinesc fallo – fallere, cu sensul de a însela, a nu izbuti, a gresi. Reorganizarea judiciara si falimentul reprezinta o institutie juridica complexa de drept comercial (fiind aplicabila exclusiv comerciantilor), care, pe de o parte, se refera la starea si capacitatea persoanelor, iar pe de alta parte, se refera direct la bunurile acestor persoane, asupra carora instituie un regim de indisponibilizare si le afecteaza scopului procedurii, fie de redresare, fie de lichidare a activului în vederea acoperirii pasivului.

2. Cadrul legal

Legea nr. 64/1995- denumita în continuare Legea – publicata în M.Of. 130/29.06.1995 – a reprezentat introducerea unei reglementari unitare în materie. Legea nr. 64/1995 a fost modificata prin O.G. 38/1996, abrogata prin O.U.G. 58/1997 si ulterior prin Legea nr. 99/1999. În baza art. XI din Legea 99/1999, Legea nr. 64/1995 a fost republicata în M. Of. Nr. 608/13.12.1999, rectificata în M.Of. 89/28.02.2000, iar ulterior a mai fost modificata prin O.G. 38/2002 (aprobata prin Legea nr. 82/2003). În temeiul dispozitiilor art. VIII alin. (1) din Legea nr. 149/2004, Legea 64/1995 a fost republicata în M.Of. 1066/17.11.2004, ulterior fiind modificata prin Legea nr. 249/2005, publicata în M.Of nr. 678/28.07.2005.

3. Notiunea de procedura a reorganizarii judiciare si a falimentului în reglementarea legala în vigoare

3.1. Definitie legala. Conform Legii (art. 2.), procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este acea procedura instituita în vederea acoperirii pasivului debitorului, în insolventa, prin reorganizarea comerciantului si a activitatii acestuia, prin lichidarea unor bunuri din averea lui pâna la stingerea pasivului sau prin faliment.

3.2. Insolventa. Notiunea de insolventa implica o situatie patrimoniala dificila sau de criza a unui comerciant, determinând imposibilitatea îndeplinirii de catre acesta la termen si în bune conditii a obligatiilor de plata asumate. Conform legii, insolventa este „acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile” – art. 1 alin (2) din Lege.

4. Caracterele procedurii

- Caracter colectivist, de aparare în comun a intereselor tuturor creditorilor comerciantului aflat în stare de insolventa, prin efectuarea unei publicitati având ca scop informarea creditorilor în scopul înscrierii acestora la masa credala. Prin aceasta, procedura falimentului se deosebeste de procedura executarii silite, exercitata în conditiile Codului de Procedura Civila în mod individual de fiecare creditor.

- Caracter generalizat. Procedura falimentului este o procedura care vizeaza întreaga „avere a debitorului”, si nu doar unul sau unele bunuri din patrimoniul acestuia, cum este cazul executarii silite mobiliare sau imobiliare de drept comun. Legea precizeaza în art. 3: „Averea debitorului cuprinde totalitatea bunurilor si drepturilor patrimoniale ale acestuia – inclusiv cele dobândite în cursul procedurii stabilite de prezenta Lege – care pot face obiectul unei executari silite, în conditiile Codului de procedura civila.” Remarcam faptul ca procedura falimentului se poate aplica si asupra unor bunuri, care la data declansarii procedurii nu se mai afla în patrimoniul debitorului, dar care sunt readuse cu efect retroactiv prin anularea unor acte „suspecte” încheiate de catre debitor în perioada anterioara deschiderii procedurii.

- Caracter egalitar. Egalitatea de tratament a creditorilor este realizata prin acordarea tuturor creditorilor a posibilitatii de a participa concomitent la masa credala si de a-si satisface creantele proportional cu ponderea pe care fiecare dintre acestia o detine în pasivul patrimoniului debitorului.

- Caracter unitar. Procedura falimentului este unica si se desfasoara simultan pentru toate creantele detinute împotriva patrimoniului debitorului. Nu se poate concepe desfasurarea în acelasi timp a doua sau mai multe proceduri cu privire la averea aceluiasi debitor. De asemenea, procedura are un caracter unic sau unitar, în sensul ca este aceeasi pentru oricare comerciant, indiferent de forma de organizare sau de marimea patrimoniului acestuia, cu exceptia unor cazuri reglementate expres, cum ar fi procedura falimentului bancilor.

- Caracter judiciar. Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se realizeaza prin intermediul si cu participarea organelor judecatoresti, fiind astfel o procedura judiciara fortata în cadrul careia de cele mai multe ori se realizeaza în mod colectiv o executare silita a activelor din patrimoniul debitorului.

- Caracter profesionist. Se aplica persoanelor fizice sau juridice care au calitatea de comerciant, dar si persoanelor fizice care lucreaza în mod individual, asociatiilor familiale si societatilor agricole.

5. Conditiile aplicarii procedurii