Drept Internațional

Curs
7/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 151 în total
Cuvinte : 67672
Mărime: 225.17KB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

1. NOŢIUNEA Şl TRASATURILE CARACTERISTICE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL 5

1 ACORDUL DE VOINŢĂ - FUNDAMENTUL DREPTULUI INTERNAŢIONAL 5

2. OBIECTUL SI IZVOARELE DREPŢI LUI INTERNATIONAL 6

DEFINIŢIA DREPTULUI INTERNAŢIONAL 13

RAPORTURILE ÎNTRE DREPTUL INTERNAŢIONAL ŞI DREPTUL INTERN 14

1. DESPRE SISTEMUL DREPTULUI INTERNAŢIONAL 15

2. DREPTUL INTERNAŢIONAL ECONOMIC 16

3. DREPTUL INTERNAŢIONAL AL DEZVOLTĂRII 17

SUBIECTELE DREPTULUI INTERNATIONAL 18

1. NOŢIUNE ŞI CATEGORII 18

2. RECUNOAŞTEREA STATELOR 28

3. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNAŢIONAL 34

PROBLEME PRIVIND POPULAŢIA ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL 49

1. NOTIUNEA DE POPULAŢIE 49

2. DEZVOLTĂRI PRIVIND DREPTURILE OMULUI DUPĂ CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 49

3. ASPECTE PRIVIND CETĂŢENIA ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL 60

4. REGIMUL JURIDIC AL STRĂINILOR 65

5. PROBLEMA REFUGIAŢILOR ŞI A PERSOANELOR STRĂMUTATE 69

TERITORIUL DE STAT ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL 70

1. NATURA JURIDICĂ A TERITORIULUI DE STAT 70

2. FRONTIERELE DE STAT ŞI PROBLEMA MODIFICĂRILOR TERITORIALE 73

3. FLUVIILE INTERNAŢIONALE 77

4. CANALELE MARITIME INTERNAŢIONALE 79

5 SPAŢIUL AERIAN 81

DREPTUL MARII 84

1. FORMAREA PRINCIPIILOR ŞI A CONCEPTELOR DREPTULUI MĂRII 84

REGIMUL JURIDIC AL MĂRII TERITORIALE 87

3. ZONE MARITIME ASUPRA CĂRORA STATELE AU DREPTURI SUVERANE 92

4. ZONE MARITIME NESUPUSE SUVERANITĂŢII SAU DREPTURILOR SUVERANE ALE STATELOR 95

5. REGIMUL DE NAVIGAŢIE ÎN STRÂMTORILE INTERNAŢIONALE 99

6 PROTECŢIA MEDIULUI MARIN 100

DREPTUL TRATATELOR 102

1 DEFINIŢIA ŞI ELEMENTELE ESENŢIALE ALE TRATATULUI 102

2. DENUMIREA ŞI CLASIFICAREA TRATATELOR 102

3. ÎNCHEIEREA TRATATELOR 103

ORGANIZAŢIILE INTERNAŢIONALE 105

1 EVOLUŢIE ISTORICĂ ŞI TRĂSĂTURI FUNDAMENTALE 105

2. ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE 107

3. ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE REGIONALE CU COMPETENŢE ÎN DIFERITE DOMENII 109

4. ORGANIZAŢII ECONOMICE 112

5. ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONAL A POLIŢIEI CRIMINALE (O.I.P.C. - INTERPOL) 116

DREPTUL DIPLOMATIC SI CONSULAR 118

1. DIPLOMAŢIA ŞI DREPTUL DIPLOMATIC 118

2. ORGANELE STATULUI PENTRU RELAŢIILE INTERNAŢIONALE 120

3. DREPTUL CONSULAR 124

REZOLVAREA DIFERENDELOR INTERNAŢIONALE PE CALE PAŞNICĂ 129

1. NOŢIUNEA DE DIFEREND INTERNAŢIONAL 129

2 MODALITĂŢI ŞI MIJLOACE DE SOLUŢIONARE PAŞNICĂ 130

RĂSPUNDEREA STATELOR ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL 137

1 NOTIUNI GENERALE SI DELIMITĂRI 137

2. FUNDAMENTUL RĂSPUNDERII STATELOR PENTRU FAPTE ILICITE DIN PUNCT DE VEDERE INTERNAŢIONAL 138

PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL 141

1. CONSIDERAŢII GENERALE 141

2. OBLIGAŢII ALE STATELOR ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI 145

3. RĂSPUNDEREA ŞI COMPENSAREA 151

Extras din document

1. NOŢIUNEA Şl TRASATURILE CARACTERISTICE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL

Dreptul internaţional reprezintă o emanaţie a statelor societăţii internaţionale, state ce se află într-o permanentă interdependenţă, tocmai datorită relaţiilor ce se creează între ele. Acest fapt determină atât trăsăturile generale, cât şi parti¬cularităţile dreptului internaţional, in raport, în primul rând, cu dreptul intern.

Dreptul intern reglementează relaţiile sociale din cadrul statului iar dreptul internaţional reglementează relaţiile ce se creează in raporturile dintre state. În condiţiile lumii contemporane, dreptul internaţional reglementează raporturile care se stabilesc între state şi alte subiecte ale acestui drept, în special, popoarele care luptă pentru formarea statului propriu şi organizaţiile internaţionale.

1 ACORDUL DE VOINŢĂ - FUNDAMENTUL DREPTULUI INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional se formează pe baza acordului de voinţă al statelor care compun la un moment dat societatea internaţională.

Statele, în condiţii de deplină egalitate in drepturi si pe baza liberului lor consimţământ, într-un proces de coordonare, de panere de acord a voinţei lor, creează norme juridice prin trata,te sau cutumă, care duc la formarea si dezvoltarea drep-tului internaţional. Caracterul coordonator al voinţei statelor stă la baza obligativităţii dreptului internaţional, a aplicării şi respectării normelor sale. Statele nu pot fi obligate să res¬pecte norme la formarea cărora nu şi-au dat consimţământul, iar acest consimţământ nu poate fi decât rezultatul unei mani¬festări tacite sau exprese a voinţei lor suverane, exprimate în mod clar. Normele de drept internaţional devin obligatorii pentru state numai atunci când decurg din voinţa liber expri¬mată a acestora, voinţă manifestată în tratate sau alte izvoare de drept internaţional.

Complexitatea sporită a vieţii şi problematicii internaţio¬nale în condiţiile actuale a determinat multiplicarea şi creş¬terea însemnătăţii formelor juridice de manifestare a voinţei suverane a statelor în procesul normativ internaţional.

Am văzut că norma de drept internaţional se realizează în raporturile dintre state pe baza liberului lor consimţământ. Liberul consimţământ în dreptul internaţional nu înseamnă lipsa răspunderii, dimpotrivă, statul care şi-a asumat obli¬gaţii internaţionale prin exprimarea liberă a voinţei sale suve¬rane poartă întreaga răspundere pentru nerespectarea lor şi poate suporta consecinţe juridice, inclusiv aplicarea unor sanc¬ţiuni internaţionale.

Acordul de voinţă al statelor, ca fundament al dreptului internaţional şi al caracterului său obligatoriu, se realizează,, de obicei, în cadrul unui proces sinuos, în cursul căruia se ajunge treptat, pe cale de concesii şi compromisuri reciproce, la soluţii acceptabile. În acest fel, are loc crearea normei, care devine, în mod egal, obligatorie pentru toate statele.

Prin realizarea acordului de voinţă nu se creează o voinţă unică, o contopire a voinţelor diferitelor state, aşa cum susţin unii doctrinari, ci dimpotrivă, statele îşi păstrează voinţele lor suverane, iar prin intermediul acordului înfăptuiesc doar condiţionarea reciprocă şi exercitarea voinţelor în aceeaşi direcţie, consfinţită de normele juridice create. În plus, voinţa statelor este determinată, în conţinutul său, de condiţiile social-politico concrete, existente în interiorul acestora, fapt care înlătură contopirea, voinţelor într-o voinţă generală în procesul formării normelor de drept internaţional.

Normele dreptului internaţional nu pot fi create nici prin simple manifestări unilaterale de voinţă a statelor, ci mimai printr-un consens al acestora, ceea ce semnifică, aşa cum sub¬linia diplomatul şi juristul român N. Titulescu, caracterul nu de „subordonare" a legii internaţionale, ci de coordonare, iar raportuiile dintre state, nu ca raporturi de „dependenţă", ci de „independenţă”.

2. OBIECTUL SI IZVOARELE DREPŢI LUI INTERNATIONAL

2.1. Obiectul dreptului internaţional

Spre deosebire de dreptul intern, care reglementează rela¬ţiile sociale în cadrul statelor, obiectul dreptului internaţional îl formează, în principal, relaţiile dintre state, reprezentând domeniul cel mai cuprinzător al relaţiilor internaţionale. Nu toate relaţiile dintre state formează, însă, obiectul dreptului internaţional. Pot exista relaţii politice care să nu fi dobândit un caracter juridic. Spre a fi guvernate de normele dreptului internaţional, relaţiile dintre state trebuie să fie, sub aspectul conţinutului, relaţii în care acestea se manifestă ca titulare ale drepturilor lor suverane, ale puterii de stat.

Obiect al dreptului internaţional contemporan îl constituie şi relaţiile care se creează între state si alte subiecte de drept internaţional (organizaţii internaţionale - O.N.U., O.S.A., O.U.A.), precum si organe reprezentative ale popoarelor care luptă pentru eliberare, pentru creare a unui stat propriu - O.E.P., S.W.A.P.O.

Din punct de vedere al conţinutului relaţiilor între state care fac obiectul reglementării prin norme de drept interna¬ţional, dreptul internaţional contemporan are o sferă atotcuprinzătoare privind raporturi politice, economice, ştiinţifice, sociale, culturale, diplomatice şi consulare etc.

Dreptul internaţional contemporan, având un caracter universal, obiectul său îl constituie relaţiile dintre toate statele, indiferent de mărimea lor sau regiunea în care sunt situate. În ceea ce priveşte organizaţiile internaţionale, acestea au cali¬tatea de subiecte derivate, secundare, numai dacă şi în măsura în care statele le recunosc.

Preview document

Drept Internațional - Pagina 1
Drept Internațional - Pagina 2
Drept Internațional - Pagina 3
Drept Internațional - Pagina 4
Drept Internațional - Pagina 5
Drept Internațional - Pagina 6
Drept Internațional - Pagina 7
Drept Internațional - Pagina 8
Drept Internațional - Pagina 9
Drept Internațional - Pagina 10
Drept Internațional - Pagina 11
Drept Internațional - Pagina 12
Drept Internațional - Pagina 13
Drept Internațional - Pagina 14
Drept Internațional - Pagina 15
Drept Internațional - Pagina 16
Drept Internațional - Pagina 17
Drept Internațional - Pagina 18
Drept Internațional - Pagina 19
Drept Internațional - Pagina 20
Drept Internațional - Pagina 21
Drept Internațional - Pagina 22
Drept Internațional - Pagina 23
Drept Internațional - Pagina 24
Drept Internațional - Pagina 25
Drept Internațional - Pagina 26
Drept Internațional - Pagina 27
Drept Internațional - Pagina 28
Drept Internațional - Pagina 29
Drept Internațional - Pagina 30
Drept Internațional - Pagina 31
Drept Internațional - Pagina 32
Drept Internațional - Pagina 33
Drept Internațional - Pagina 34
Drept Internațional - Pagina 35
Drept Internațional - Pagina 36
Drept Internațional - Pagina 37
Drept Internațional - Pagina 38
Drept Internațional - Pagina 39
Drept Internațional - Pagina 40
Drept Internațional - Pagina 41
Drept Internațional - Pagina 42
Drept Internațional - Pagina 43
Drept Internațional - Pagina 44
Drept Internațional - Pagina 45
Drept Internațional - Pagina 46
Drept Internațional - Pagina 47
Drept Internațional - Pagina 48
Drept Internațional - Pagina 49
Drept Internațional - Pagina 50
Drept Internațional - Pagina 51
Drept Internațional - Pagina 52
Drept Internațional - Pagina 53
Drept Internațional - Pagina 54
Drept Internațional - Pagina 55
Drept Internațional - Pagina 56
Drept Internațional - Pagina 57
Drept Internațional - Pagina 58
Drept Internațional - Pagina 59
Drept Internațional - Pagina 60
Drept Internațional - Pagina 61
Drept Internațional - Pagina 62
Drept Internațional - Pagina 63
Drept Internațional - Pagina 64
Drept Internațional - Pagina 65
Drept Internațional - Pagina 66
Drept Internațional - Pagina 67
Drept Internațional - Pagina 68
Drept Internațional - Pagina 69
Drept Internațional - Pagina 70
Drept Internațional - Pagina 71
Drept Internațional - Pagina 72
Drept Internațional - Pagina 73
Drept Internațional - Pagina 74
Drept Internațional - Pagina 75
Drept Internațional - Pagina 76
Drept Internațional - Pagina 77
Drept Internațional - Pagina 78
Drept Internațional - Pagina 79
Drept Internațional - Pagina 80
Drept Internațional - Pagina 81
Drept Internațional - Pagina 82
Drept Internațional - Pagina 83
Drept Internațional - Pagina 84
Drept Internațional - Pagina 85
Drept Internațional - Pagina 86
Drept Internațional - Pagina 87
Drept Internațional - Pagina 88
Drept Internațional - Pagina 89
Drept Internațional - Pagina 90
Drept Internațional - Pagina 91
Drept Internațional - Pagina 92
Drept Internațional - Pagina 93
Drept Internațional - Pagina 94
Drept Internațional - Pagina 95
Drept Internațional - Pagina 96
Drept Internațional - Pagina 97
Drept Internațional - Pagina 98
Drept Internațional - Pagina 99
Drept Internațional - Pagina 100
Drept Internațional - Pagina 101
Drept Internațional - Pagina 102
Drept Internațional - Pagina 103
Drept Internațional - Pagina 104
Drept Internațional - Pagina 105
Drept Internațional - Pagina 106
Drept Internațional - Pagina 107
Drept Internațional - Pagina 108
Drept Internațional - Pagina 109
Drept Internațional - Pagina 110
Drept Internațional - Pagina 111
Drept Internațional - Pagina 112
Drept Internațional - Pagina 113
Drept Internațional - Pagina 114
Drept Internațional - Pagina 115
Drept Internațional - Pagina 116
Drept Internațional - Pagina 117
Drept Internațional - Pagina 118
Drept Internațional - Pagina 119
Drept Internațional - Pagina 120
Drept Internațional - Pagina 121
Drept Internațional - Pagina 122
Drept Internațional - Pagina 123
Drept Internațional - Pagina 124
Drept Internațional - Pagina 125
Drept Internațional - Pagina 126
Drept Internațional - Pagina 127
Drept Internațional - Pagina 128
Drept Internațional - Pagina 129
Drept Internațional - Pagina 130
Drept Internațional - Pagina 131
Drept Internațional - Pagina 132
Drept Internațional - Pagina 133
Drept Internațional - Pagina 134
Drept Internațional - Pagina 135
Drept Internațional - Pagina 136
Drept Internațional - Pagina 137
Drept Internațional - Pagina 138
Drept Internațional - Pagina 139
Drept Internațional - Pagina 140
Drept Internațional - Pagina 141
Drept Internațional - Pagina 142
Drept Internațional - Pagina 143
Drept Internațional - Pagina 144
Drept Internațional - Pagina 145
Drept Internațional - Pagina 146
Drept Internațional - Pagina 147
Drept Internațional - Pagina 148
Drept Internațional - Pagina 149
Drept Internațional - Pagina 150
Drept Internațional - Pagina 151

Conținut arhivă zip

  • Drept International.doc

Alții au mai descărcat și

Dreptul la Vot

Capitolul I EXPLICAREA CONCEPTULUI DE DREPTURI ALE OMULUI Secţiunea 1: Apariţia şi evoluţia istorică a protecţiei drepturilor omu¬lui Omul, prin...

Zone Supuse Jurisdictiei Nationale in Dreptul Marii

INTRODUCERE Teritoriul de stat este spaţiul geografic alcătuit din suprafeţe terestre, acvatice, marine, subsoluri şi spaţiul aerian aflat...

Drept International Public - Statul Subiect de Drept International Public

Motto “ Statul care vrea să fie respectat în plan extern şi să rămână bine consolidat în plan intern nu are valoare mai mare de protejat şi de...

Teritoriul de Stat in Dreptul International Public si Frontiera de Stat a Romaniei

CAPITOLUL I - TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC Secţiunea 1 – Noţiuni introductive despre teritoriul de stat Teritoriul, împreună cu...

Contributia Romaniei la Formarea si Fundamentarea Dreptului Marii

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.INTRODUCERE 1.1.Definiţia dreptului marii Dreptul internaţional al mării face parte din dreptul internaţional...

Organisme Internationale Implicate in Lupa impotriva Criminalitatii - Interpolul

Marele context international 1. Infiintarea organizatiilor internationale In secolul al XIX-lea, dupa razboaiele napoleoniene, o dubla msicare se...

Cooperarea Transfrontaliera in Cadrul Organizatiilor Internationale cu Vocatie Politico-Militara

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Dezvoltarea societăţii umane contemporane presupune aplicarea diferitelor modele de integrare politică şi economică între...

Condiția Juridică a Străinului

CONDIŢIA JURIDICĂ A STRĂINULUI Scurt istoric privind condiția juridică a străinului În Antichitate, străinii erau socotiți „barbari", fiind...

Ai nevoie de altceva?