Drept Internațional Privat

PARTEA GENERALA

Capitolul I

CONSIDERATII PRELIMINARE

Sectiunea 1

NOTIUNEA DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT SI DELIMITAREA DE ALTE RAMURI DE DREPT

1.Elementul de extraneitate

A. Definitie

Recunoscut unanim drept criteriu care distinge raporturile de drept international privat de alte raporturi juridice de drept privat, elementul de extraneitate are o fizionomie complexa si o semnificatie aparte în contextul dreptului international privat.

În absenta unei definitii legale , elementul de extraneitate a primit definitii doctrinare relativ apropiate. S-a spus, în acest sens, ca elementul de extraneitate este „împrejurarea de fapt în legatura cu un raport juridic datorita careia acest raport are legatura cu mai multe sisteme de drept (ori legi apartinând unor tari diferite)” ; „o împrejurare de fapt cu privire la unul din elementele raportului juridic si care face astfel ca acesta sa prezinte legaturi cu unul sau chiar mai multe sisteme de drept” ; „o împrejurare de fapt, de natura diversa, care are legatura cu un raport juridic de drept privat, împrejurare ce îi confera raportului juridic respectiv caracter de internationalitate” .

Definitiile oferite în literatura de specialitate converg spre ideea ca elementul de extraneitate este o împrejurare de fapt care pune în relatie raportul juridic cu unul sau mai multe sisteme de drept, susceptibile de aplicare.

În ceea ce ne priveste, consideram ca elementul de extraneitate este un fapt juridic de atasare care priveste elementele raportului juridic si care are aptitudinea de a genera conflictul de legi (conflictul pozitiv de legi) – atragând incidenta a doua sau mai multe sisteme de drept – sau de a da vocatie de aplicare normelor materiale ori celor unificate, dupa caz.

B. Fapte juridice de atasare, fapte juridice materiale

a) Precizari terminologice

Este cunoscut ca existenta raportului juridic concret este conditionata, între altele, de împrejurarea (actul sau faptul juridic concret) de care legea leaga nasterea unui astfel de raport. Faptele juridice , în sens larg, sunt atât actiunile omenesti, savârsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice, cât si evenimentele sau faptele naturale. Asadar, lato sensu, notiunea de fapt juridic este sinonima cu cea de izvor al raportului juridic concret .

Din marea diversitate a faptelor juridice , privite în sens larg, intereseaza, în acest context, acele împrejurari care au ca efect legarea raportului juridic concret de legislatia unui anumit stat. Orice evenimente sau actiuni au loc în circumstante care determina aplicarea unui anumit sistem de drept: delictul civil se produce pe un anumit teritoriu; rezultatul prejudiciabil apare fie între frontierele statului unde s-a produs delictul, fie pe teritoriul altui stat, fie în ambele parti; viitorii soti au cetatenii diferite; actul juridic se perfecteaza pe teritoriul unui stat, iar locul executarii obligatiilor partilor este în alta tara etc.

Faptele juridice care, prin efectele lor, determina structura raportului juridic – subiecte, continut, obiect – au fost denumite în literatura de drept international privat fapte juridice materiale. Faptele juridice care leaga faptele juridice materiale de legislatia unui anume stat sunt fapte juridice de atasare . Cele doua denumiri sunt conventionale si au rolul de a facilita identificarea elementului de extraneitate, precum si delimitarea acestuia de alte împrejurari de fapt. S-a subliniat, în acest sens, ca faptele juridice de atasare „evoca o notiune generica, care cuprinde, în sfera sa, totalitatea faptelor de natura sa stabileasca legatura, pe de o parte, între raportul juridic civil (abstractie facând de posibilitatea disjungerii acestuia în mai multe obiecte de coliziuni) si, pe de alta parte, între legislatia civila aplicabila” .

Elementul de extraneitate se include în categoria faptelor juridice de atasare, întrucât supune raportul juridic concret de o lege straina , producând, prin efectul atribuit de normele dreptului international privat, conflictul de legi.

Nu rareori, raporturile civile sunt generate de o pluralitate de fapte juridice materiale, dintre care unele sunt legate de legislatia interna a unui stat, iar altele de una ori mai multe legislatii straine.

b) Clasificarea faptelor juridice de atasare