Drept International Privat

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Drept International Privat.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 63 de pagini .

Profesor: Jacota Mihai

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

CAP.I INTRODUCERE IN STUDIUL DREPTULUI INTERNAŢIONAL PRIVAT
1.Elementul de extraneitate
2. Raporturi juridice cu un element de extraneitate
3. Obiectul DIP
4. Problematica dreptului internaţional privat
5. Dreptul internaţional privat ca ramură a dreptului
6. Reglementarea raporturilor cu un element străin
7. Metodele de reglementare a DIP
I. Metoda conflictuală
II. Metoda folosirii nemijlocite a normelor de aplicare imediată
III. Metoda Proper Law
8. Denumirea disciplinei
CAP.II.Istoricul apariţiei şi evoluţia dreptului internaţional privat
1.Cauzele care au impus apariţia normelor de DIP
2.Apariţia conflictelor de legi şi a normelor conflictuale în nordul Italiei
3.Glosatorii
4.Postglosatorii
5.Şcoala franceză a statutelor
CAP.III. NORMA CONFLICTUALĂ
1. Noţiune
2. Structura normei conflictuale
3. Punctul de legătură
4.Clasificarea normelor conflictuale
CAP.IV. CONFLICTELE DE LEGI
FORME ALE CONFLICTELOR DE LEGI
1.Noţiuni generale
2.Conflictele de legi în spaţiu şi conflictele de legi în timp şi spaţiu
3.Conflictele între legile provinciale şi conflictele între legile naţionale
4. Soluţionarea conflictelor de legi
5.Conflictele mobile de legi
5.1.Soluţionarea conflictelor mobile de legi
CAP.V.APLICAREA DREPTULUI STRĂIN
1.Temeiul aplicării
2.Formele aplicării legii străine
3.Proba dreptului străin
4.Conţinutul legii străine
5.Efectul internaţional al drepturilor
(drepturile câştigate)
CAP.VI. RETRIMITEREA
1. Noţiune, apariţia retrimiterii, speţa Forgo
2. Formele retrimiterii
CAP.VII.CALIFICAREA
1. Despre calificare
2. Legea după care se face calificarea
3.Calificarea după legea forului
4.Calificarea după lex causae
CAP. VIII. FRAUDA LA LEGE
1.Noţiune
2.Elementele fraudei la lege
3.Sancţionarea fraudei la lege
CAP.IX.NORMELE DE APLICARE NECESARĂ
(loi de police, mandatory rules)
CAP.X.ORDINEA PUBLICĂ ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIVAT
1.Noţiunea de ordinea publică în dreptul internaţional privat
2.Opinii şi idei exprimate in doctrină
3.Ordinea publică în textele unor legi de drept internaţional privat
4.Ordinea publica şi convenţiile internaţionale
5.Ordinea publica în Convenţia de la Roma din 1980
P A R T E A S P E C I A L Ă
CAP.I. CONDIŢIA JURIDICĂ A STRĂINILOR
1. Noţiuni generale, definiţia străinului, drepturile şi obligaţiile străinilor în România
2. Condiţia juridică a străinului şi conflictele de legi
3. Condiţia juridică a străinului în relaţiile economice internaţionale
4. Formele condiţiei juridice a străinilor
5. Regimul juridic al străinilor în România
6. Drepturile şi obligaţiile românilor în străinătate
7. Condiţia străinului ca parte în proces
CAP.II. STAREA ŞI CAPACITATEA PERSOANELOR ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIVAT
1.Statutul personal în dreptul internaţional privat
2. Conflicte de legi cu privire la statutul personal în LDIP
3.Statutul persoanei fizice în legislaţia altor ţări
4. Alte probleme legate de statutul persoanelor în DIP
CAP.III. NORMA CONFLICTUALĂ CU PRIVIRE LA FORMA ACTELOR JURIDICE
1. Actele românilor în străinătate
2. Forţa probantă a actelor făcute în străinătate
3. Efectele actelor întocmite în străinătate de funcţionarii consulari români
4. Forţa executorie a actelor făcute în stăinătate
5. Actele străinilor în România
6. Actele încheiate în România în altă formă decât aceea prevăzută de legea locului
CAP.IV. NORMA CONFLICTUALĂ CU PRIVIRE LA CONTRACTE
AUTONOMIA PĂRŢILOR ÎN RELAŢIILE CONTRACTUALE
1.Principiile generale ale sistemului autonomiei de voinţă
2. Apariţia şi evoluţia principiului autonomiei de voinţă
3.Factorul de legătură propriu fiecarui contract
4.Autonomia de voinţă în Convenţia de da Roma din 1980
5.Momentul intervenirii alegerii
6. Scindarea contractului (Splitting, depeçage)
CAP.V. DETERMINAREA LEGII APLICABILE ÎN CAZUL ÎN LIPSA VOINŢEI EXPRIMATE DE PĂRŢI
1. Principiul "celor mai strânse legături"
2.Prestaţia caracteristică
CAP.VI PROBLEME DE COMPETENŢĂ IN DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIVAT
1.Competenţa jurisdicţională
2.Competenţa exclusivă a instantele romane
3.Legea aplicabilă în procesele de drept internaţional privat
CAP.VII EFECTELE HOTĂRÂRILOR STRAINE
1. Recunoaşterea hotărârilor străine
2.Cererea de recunoastere a hotaririi straine
3.Refuzul recunoaşterii unei hotaririi straine:
4.Competenţa în soluţionarea cererii de recunoastere
5.Executarea hotarârilor straine
CAP.VIII ARBITRAJUL DE DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT
1. Convenţia de arbitraj
2. Clauza compromisorie
3. Compromisul
4. Legea aplicabila convenţiei de arbitraj
5.Procedura arbitrală
6. Recunoaşterea si executarea hotaririlor arbitrale străine
7. Convenţiile internaţionale privind recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine

Extras din document

1.Elementul de extraneitate

2. Raporturi juridice cu un element de extraneitate

Raporturile juridice dintre persoanele fizice, juridice aparţinând diferitelor state se stabilesc ca urmare a dezvoltării relaţiilor sociale, culturale dar mai ales a celor care ne interesează respectiv relaţiile economice, politice, tehnico-ştiinţifice. Ca urmare a unora din aceste relaţii statele încheie convenţii internaţionale multilaterale sau bilaterale, tratate comerciale, acorduri de comerţ, etc, prin care îşi reglementează principalele aspecte ce formează cadrul juridic al colaborării.

- Astfel sunt vizate chestiunile fiscale, vamale, contingentele de mărfuri, transportul internaţional, regimul juridic al străinilor, vânzarea internaţională, proprietatea intelectuală şi multe altele. Activităţile persoanelor implicate depăşesc graniţele unui stat participând la schimbul de valori pe plan internaţional. Aşa apar o serie de relaţii cu unul sau mai multe elemente străine, internaţionale sau de extraneitate.

Literatura de specialitate defineşte elementul străin ca fiind o simplă împrejurare de fapt datorită căreia raportul juridic este legat de mai multe ţări şi prin aceasta de mai multe sisteme de drept.

Dar şi alte elemente de fapt vor putea fi reţinute ca având relevanţă în cadrul conflictelor de legi de care se ocupă dreptul internaţional privat. Şi sediul persoanei juridice interersează constituind un element străin relevant pentru determinarea legii aplicabile (….) iar în materia răspunderii delictuale civile relevant este locul unde s-a produs fapta ilicită, cea care a produs prejudiciul, cum eset cazul accidentelor auto şi altele.Uneori important este locul unde se află autoritatea care instrumentează şi care poate atrage aplicarea legii acelei autorităţi (auctor regit actum).

Conform teoriei generale a dreptului elementele raportului juridic sunt: subiectul, conţinutul şi obiectul. Elementul străin la care ne referim în cadrul dreptului internaţional privat poate fi diferit şi anume de referă la orice situaţie de fapt care- fac susceptibil de a i se aplica mai multe sisteme de drept.

3. Obiectul dreptului interţional privat

Dreptul internaţional privat a vizat mult timp numai un grup de raporturi cu un element străin: relaţii de drept privat adică acelea reglementate de dreptul civil comercial, procesual civil, de dreptul familiei şi altele conexe cu ele. Mai nou în sfera raporturilor ce intră în aria de interes a dreptul internaţional privat ca ramură a dreptului se află şi raporturile de dreptul muncii.

In art.1al.2 al legii române de drept internaţional privat , se arată că ”în înţelesul prezentei legi, raporturile de drept internaţional privat sunt raporturi civile,comerciale, de muncă, de procedură civilă şi alte raporturi de drept privat cu element de extraneitate”.

4. Problematica dreptului internaţional privat ca ramură a dreptului

In consecinţă raporturile juridice cu un element de extraneitate ridică o serie de probleme din care cele mai semnificative sunt:

I.Cărui for ne vom adresa să soluţioneze o asemnea problemă sau cărei instanţe sau organ al statului?

II.După care reguli de procedură instanţa sau organul competent va soluţiona cazul, şi

III.Care este legea pe care o va aplica instanţa, organul, arbitrajul,etcautoritatea chemată să examineze şi să dea o soluţie cazului adus în faţa sa ?

5. Dreptul internaţional privat ca ramură a dreptului

Este o disciplină veche în curs de dezovltare, cu multe repere viitoare ce nu pot fi toate previzibile. În mod tradiţional dreptul internaţional privat ca ramură a dreptului se ocupa de un grup restrâns de relaţii cu elemente de extraneitate. Dar relaţii cu un element străine găsim şi în alte ramuri ale dreptului cum ar fi dreptul adminitrativ, dreptul financiar, penal, procesual penal ş.a.

6. Reglementarea raporturilor cu un element străin

In cadrul raporturilor cu un element străin studiem de fapt reguli interne de drept civil, comercial, procesual civil, de dreptul familiei, dreptul muncii şi altele conexe cu ele şi desigur uneori întîlnim şi acele raporturi juridice de dreptul administrativ, financiar şi penal cu reglementările interne corespunzătoare. După cum am mai arătat dreptul internaţional privat se ocupa de reglementarea relaţiilor cu elemente de extraneitate arătând legea care se aplică. Dar cele mai multe reguli conflictuale sunt reguli interne.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept International Privat.doc