Drept Internațional Public

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 47 în total
Cuvinte : 16797
Mărime: 101.39KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect. univ. dr. George POPA
UNIVERSITATEA ANDREI ŞAGUNA CONSTANŢA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE Specializarea Drept

Cuprins

Cursul numărul 1 - Dreptul internaţional public. Istoric.

Izvoarele D.I.P 5

1.1. Conceptul de ordine internaţională 5

1.2. Societatea internaţională. Diferenţa între comunitate

şi societate 6

1.3. Sistemul internaţional. Centralizarea politico-

juridică 7

Cursul numărul 2 - Raporturile dintre Dreptul Internaţional şi dreptul intern 8

2.1. Teoria dualista privind raporturile dintre dreptul

international si dreptul intern 8

2.2.Izvoarelor de DI 10

Cursul numărul 3 - Cutuma în Dreptul Internaţional Public 12

3.1. Codificarea cutumei 12

3.2. Principiile generale de drept international privind

cutuma 13

3.3. Principiile generale de drept vs. principiile

fundamentale ale DI 14

Cursul numărul 4 - Tratatul internaţional 15

4.1.Terminologia utilizată pentru actele

convenţionale 15

4.2. Clasificarea tratatelor 16

4.3.Formarea tratatelor 17

Cursul numărul 5 - Viciile de consimţământ privind tratatele internaţionale 20

5.1. Viciile de consimţământ 20

5.2. Executarea tratatelor 21

5.3. Ratificarea tratatelor 21

5.4. Modificarea, suspendarea şi terminarea efectelor

tratatelor 22

5.5. Raporturile dintre tratat şi alte izvoare de drept.

Problema normelor concurente 23

5.6. Ierarhia izvoarelor de drept şi ierarhia normelor în

sistemul internaţional 23

Cursul numărul 6 - Subiectele primare ale Dreptului Internţional Public 24

6.1. Statul în dreptul internaţional public si elementele

constitutive ale acestuia 24

6.2. Uniunile statale 24

6.3. Teritoriul de stat 25

6.4. Imunităţile statului suveran 26

6.5. Alte subiecte primare. Sfântul Scaun şi Statul

Vatican şi Ordinul de Malta 26

6.6. Suveranitatea statului 27

6.7. Limitele exercitării suveranităţii 28

6.8. Recunoaşterea internaţională a statelor 28

6.9. Imunităţile statului suveran 29

Cursul numărul 7 - Răspunderea internaţională 30

7.1. Noţiune 30

7.2. Condiţiile responsabilităţii. Faptul internaţional

Illicit 30

Cursul nr. 8 - Sancţiunile în Dreptul Internaţional 34

8.1. Conceptul de sancţiune internaţională 34

8.2. Sancţiuni descentralizate şi sancţiuni

centralizate 34

8.3. Sancţiuni descentralizate. Retorsiunea 35

8.4. Sancţiuni descentralizate. Represaliile 35

8.5. Regimul juridic al sancţiunilor 36

8.6. Sancţiuni centralizate care implică măsuri

coercitive 36

Cursul numărul 9 - Relaţiile diplomatice şi cosulare 37

9.1. Cadrul relaţiilor diplomatice şi consulare 37

9.2. Agenţii diplomatici 37

9.3. Imunităţile şi privilegiile agenţilor diplomatici.

Imunitatea de jurisdicţie 39

9.4. Agenţii consulari 40

9.5. Instituţia consulară 41

Cursul numărul 10 - Contenciosul internaţional şi Organizaţia Naţiunilor Unite 41

10.1. Noţiunea de diferend internaţional 41

10.2. Reglementarea juridica a conflictelor - Rolul

anchetei internaţionale 43

10.3. Reglementarea jurisdicţională. Arbitrajul

Internaţional 43

10.4. Reglementarea jurisdicţională. Curtea

Internaţională de Justiţie 44

10.5. ONU - organizaţia politică universală 45

Extras din document

Cursul numărul 1

Dreptul internaţional public. Istoric. Izvoarele D.I.P.

1.1. Conceptul de ordine internaţională

Într-o carte celebră, publicată în 1977, Hedley Bull oferă un model coerent al relaţiilor internaţionale, centrat pe conceptul de ordine. Definiţia pe care o utilizează H. Bull este următoarea:

„ordinea este un model de comportament care susţine scopurile elementare sau primare ale vieţii sociale”. Scopurile primare pe care le susţine ordinea sunt aceleaşi în absolut toate tipurile de asocieri umane:

1) a pune viaţa omenească la adăpost de violenţa care provoacă vătămări

corporale sau care aduce moartea;

2) a face ca promisiunile să fie respectate;

3) a stabiliza posesia lucrurilor, în sensul ca aceasta să nu fie supusă continuu unor revendicări nelimitate.

Ordinea internaţională actuală, ca ordine a societăţii de state grupate într-o organizaţie politică universală, susţine trei scopuri primare specifice:

1) scopul conservării sistemului şi a societăţii de state suverane;

2) scopul menţinerii independenţei fiecărui stat de pe glob;

3) scopul păcii.

Vom regăsi toate aceste scopuri inserate în Carta ONU, cu menţiunea că scopul securităţii (adică al conservării sistemului) primează, conform Cartei, asupra scopului păcii. Acestor scopuri specifice sistemului relaţiilor internaţionale li se adaugă scopurile comune oricărei vieţi sociale: respectarea promisiunilor (promissio sunt servanda şi pacta sunt servanda), limitarea violenţei (prin jus ad bellum şi jus in bello) şi stabilizarea posesiei (prin proclamarea intangibilităţii şi imunităţii frontierelor).

Într-un stat ordinea juridică este caracterizată printr-un control efectiv asupra subiectelor de drept. Comportamentele care interesează ordinea sunt reglementate prin norme generale, iar ordinea este susţinută prin sancţiuni organizate. Ordinea juridică pe care o susţine un sistem juridic statal este o ordine extinsă. În mediul internaţional în schimb, ordinea pe care o susţine actualul sistem juridic este o ordine restrânsă la scopurile primare şi la cele specifice. Însă juridic, doar scopurile specifice sunt susţinute prin sancţiuni organizate.

Distincţia dintre drept şi morală este la fel de importantă ca şi cea dintre drept şi dreptate. Edward Hallett Carr spunea că în epoca sa „locul moralităţii în politica internaţională a rămas cea mai obscură şi mai dificilă problemă”.

Ceea ce doctina de DI evită în general să aducă în discuţie este fenomenul permanent de contestare a sistemului. Contestarea ideologică, pregnantă în intervalul 1917-1989, continuă astăzi din direcţia fundamentalismului religios. Două organizaţii internaţionale islamice, Liga Arabă şi Organizaţia Conferinţei Islamice, care s-au dotat cu jurisdicţii internaţionale facultative (Curtea de justiţie arabă şi Curtea islamică internaţională de justiţie), au respins explicit modelele universal recunoscute de formare validă a DI, declarând ierarhii normative sui generis.

Ambele aplică prioritar dreptul islamic. Curtea de justiţie arabă mai aplică subsecvent „tratatele” şi „convenţiile în vigoare” şi principiile generale „consolidate în practica internă a ţărilor arabe”. Cealaltă jurisdicţie recunoaşte o aplicare subsidiară izvoarelor codificate în art. 38 din Statutul CIJ. Această particularizare a DI este în mod clar un fenomen de respingere a sistemului. DI nu este doar un sistem, ci este, în plus, unul normativ, mai precis un sistem compus din reguli (norme) juridice.

1.2. Societatea internaţională. Diferenţa între comunitate şi societate

Termenul societate este în DI un termen indispensabil. Cele mai multe manuale şi tratate de DI utilizează termenul „societate internaţională“ pentru a descrie mediul în care operează DI. Există patru particularităţi ale societăţii internaţionale statale:

1) societatea internaţională este o societate compusă din alte societăţi care posedă un grad de organizare, de centralizare, superior;

2) numărul membrilor societăţii internaţionale este redus. În prezent se menţine sub cifra de 200 de state suverane. Acest nivel a mai fost atins de-a lungul istoriei o singură dată, imediat după Pacea de la Westfalia din 1648. La prima Conferinţă de la Haga din 1899 existau mai puţin de 50 de state. Numărul statelor suverane a crescut semnificativ abia după declanşarea procesului de decolonizare în Africa şi în Asia;

3) membrii sunt mult mai heterogeni decât membrii societăţii statale. Dimensiuni teritoriale şi demografice, poziţii geografice şi resurse naturale, sisteme sociale şi politice, religii şi valori culturale, toate acestea sunt diferite, iar ultimele, cel puţin până în prezent, sunt manifest ireconciliabile;

4) membrii societăţii sunt, dacă nu nemuritori, în orice caz entităţi care se percep ca atare. Societatea statală este un corp politic perpetuu, iar din acest motiv subiectele DI tind să stabilească raporturi juridice pe perioadă nedeterminată.

Preview document

Drept Internațional Public - Pagina 1
Drept Internațional Public - Pagina 2
Drept Internațional Public - Pagina 3
Drept Internațional Public - Pagina 4
Drept Internațional Public - Pagina 5
Drept Internațional Public - Pagina 6
Drept Internațional Public - Pagina 7
Drept Internațional Public - Pagina 8
Drept Internațional Public - Pagina 9
Drept Internațional Public - Pagina 10
Drept Internațional Public - Pagina 11
Drept Internațional Public - Pagina 12
Drept Internațional Public - Pagina 13
Drept Internațional Public - Pagina 14
Drept Internațional Public - Pagina 15
Drept Internațional Public - Pagina 16
Drept Internațional Public - Pagina 17
Drept Internațional Public - Pagina 18
Drept Internațional Public - Pagina 19
Drept Internațional Public - Pagina 20
Drept Internațional Public - Pagina 21
Drept Internațional Public - Pagina 22
Drept Internațional Public - Pagina 23
Drept Internațional Public - Pagina 24
Drept Internațional Public - Pagina 25
Drept Internațional Public - Pagina 26
Drept Internațional Public - Pagina 27
Drept Internațional Public - Pagina 28
Drept Internațional Public - Pagina 29
Drept Internațional Public - Pagina 30
Drept Internațional Public - Pagina 31
Drept Internațional Public - Pagina 32
Drept Internațional Public - Pagina 33
Drept Internațional Public - Pagina 34
Drept Internațional Public - Pagina 35
Drept Internațional Public - Pagina 36
Drept Internațional Public - Pagina 37
Drept Internațional Public - Pagina 38
Drept Internațional Public - Pagina 39
Drept Internațional Public - Pagina 40
Drept Internațional Public - Pagina 41
Drept Internațional Public - Pagina 42
Drept Internațional Public - Pagina 43
Drept Internațional Public - Pagina 44
Drept Internațional Public - Pagina 45
Drept Internațional Public - Pagina 46
Drept Internațional Public - Pagina 47

Conținut arhivă zip

  • Drept International Public.doc

Alții au mai descărcat și

Rolul Curtii Internationale de Justitie in Rezolvarea Diferendelor Dintre State

CONSIDERAŢIUNI INTRODUCTIVE Într-un parc din mijlocul oraşului Haga se înalţă impunătoarea siluetă a Palatului Păcii. Construit între 1908 şi 1913...

Rolul Instantelor Judiciare si de Arbitraj Internationale in Dreptul International Public

CONSIDERATII GENERALE 1.Notiunea de instanta internationala “Era necesar”, asa s-a considerat; pentru ca sunt prea multe state care...

Dreptul de Proprietate Publică și Modurile de Dobândire

INTRODUCERE Proprietatea îi dă omului posibilitatea şi imboldul muncii, dar şi sentimentul siguranţei zilei de mâine. Dreptul îi asigură modelul...

Rosia Montana. Studiu de Caz

INTRODUCERE Această lucrare are la bază analiza a ceea ce ar urma să fie cel mai mare proiect minier aurifer de exploatare la suprafaţă din...

Principiile Dreptului International Public - Principiul Neinterventiei

CAPITOLUL I 1. CONCEPTUL, ORIGINEA ŞI ESENŢA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC Dreptul international public1 este...

Arbitrajul International

Prin arbitraj international se intelege modul de reglementare a diferendelor internationale, in care partile, printr-o conventie formala, se supun...

Izvoarele Dreptului Internațional

Introducere Tema se referă la o serie de aspecte privind izvoarele dreptului internaţional Lucrarea a analizat atât noţiunea de izvoare ale...

Răspunderea Internațională a Statelor

I. Noţiuni cu caracter general Ĩn dreptul intern, a spune că o persoană este responsabilă ĩnseamnă că ea ĩşi asumă consecinţele unei fapte...

Ai nevoie de altceva?