Drept Internațional Public

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 93 în total
Cuvinte : 58880
Mărime: 263.63KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Următoarele Note (suporturi de curs) au la bază o documetaţie diversă, printre care, lucrările indicate în Bibliografia selectivă, inclusă în Programa analitică/Fişa disciplinei, au oferit substanţiale informaţii, folosite cu prioritate. Atrag atenţia că textul de faţă nu a fost elaborat cu respectul deplin al regulilor de redactare ştiinţifică (mai ales, în ceea ce priveşte aparatul critic), dat fiind interesul limitat urmărit – cel de a pune la dispoziţia studenţilor minime informaţii în legătură cu respectivele teme, informaţii pe care studenţii pot (şi trebuie!) să le completeze şi actualizeze, prin extinderea efortului propriu de documentare.

I. Caracterele societăţii (comunităţii) internaţionale contemporane, dinamica şi complexitatea relaţiilor interstatale şi Dreptul internaţional public. Permanenţe şi necesitatea perfecţionării (Elemente introductive).

Dezvoltarea – şi continua complexare! – a relaţiilor internaţionale, a vieţii politice, tehnico-economice, culturale internaţionale, bilaterale, continentale, regionale, mondiale, universale, a interdependenţelor interstatale etc., de-a lungul istoriei şi, mai ales, în prezent, sunt printre cele mai des folosite, astăzi, calificative sintetizatoare despre procesele, fenomenele ce caracterizeză realităţile înconjurătoare, acum, mâine şi în perspectivă (constituie, aproape, un „loc comun”, o „banalitate”) în orişice abordare generalizatoare sau încercare concluzivă. Într-un înţeles mai larg, în prezent, o noţiune tot mai des folosită şi mai des menţionată, este cea de Umanitate, în sens tot mai cuprinzător, (deşi a fost întîntîlnită, chiar, în Preabulul Cartei O.N.U.).

Dintre toţi – tot mai numeroşii! – participanţi la această viaţă internaţională (deja, o adevărată comunitate, tot mai solidară), dezvoltarea relaţiilor interstatale este, încă, „componenta” dinamică, cu un rol deosebit, de care depinde, prioritar, dezvoltarea „ansamblului”!. Cu un anumit decalaj „istoric” între starea de fapt şi reglementare, respectivele interrelaţii au fost, sunt şi, desigur, vor fi, partea cea mai dinamică şi importantă a „complexului” respectiv. Pentru contribuţia, încă aparte, în realizarea „întregului” presupus de coagularea acestei comunităţi, raporturile internaţionale (de fapt, reglementarea lor!), constituie interese majore, pentru omul contemporan, pentru state şi alţi subiecţi, pentru programa facultăţilor, pentru studenţi, pentru jurişti, pentru noi toţi.

După cum este îndeobşte cunoscut, din punct de vedere istoric, relaţiile internaţionale şi Dreptul internaţional au fost strâns legate de apariţia şi dezvoltarea statelor, a altor entităţi internaţionale, şi de modificările din raporturile dintre acestea, evoluând, odată cu dezvoltarea schimbărilor politice, reglementarilor juridice, evolutiilor economice, conceptuale şi de mentalitate din societăţile timpului.

În prezent, se afirmă tot mai des, trăim o epocă dinamică, în care şi relaţiile internaţionale se află în rapidă evoluţie. Chiar, în opinia unor istorici (precum prof. Lucian Boia, de la Univ. din Bucureşti, de exemplu) toate acestea seamănă cu „sfârşitul unei lumi, în care se întrevăd, ca prin ceaţă, contururile nedesluşite ale unei lumi noi”, concluzionând că „acum, roata lumii se învârte, incomparabil, mai repede”.

Această evoluţie se petrece mai dinamic ca oricând anterior, iar rolul important nu mai revine, doar statelor.

La începuturi, cu secole în urmă, aceste relaţii erau rudimentare şi limitate ca obiect, dar, ulterior, s-au dezvoltat şi diversificat, rolul principal în acest proces revenind, desigur, statelor.

În sintezele de specialitate, istoricii, juriştii, politologii, filozfii ş.a., au stabilit, de multe ori, o etapizare a apariţiei şi dezvoltării Dreptului internaţional public.

Astfel, în respectivele scrieri şi etapizări, se menţionează, firesc, o primă perioadă, cea a Antichităţii, cu trimiteri la China antică, India, Egipt, mai târzu, la Roma şi Grecia antică etc. În istoriografia de specialitate, se mai stabileşte o perioadă de la căderea Romei (475), până la închierea Tratatelor din Westphalia (1648), apoi până la Revoluţia franceză, urmată de o „bornă” marcată de Primul război mondial.

În prezent, discutându-se despre, o perioadă modernă şi contemporană (având ca „borne temporale”,desigur, cele două războaie mondiale).

Deşi conţinutul şi structura acestor relaţii au evoluat, purtând, de-a lungul istoriei, amprenta sistemelor socio-politice care s-au succedat, dezvoltarea relaţiilor în tot mai multe domenii ale vieţii interstatale - economic, social, tehnologic, cultural etc. - au impus necesitatea cristalizării şi formulării permanente a unor reguli juridice, care să reglementeze, în mod adecvat, raporturile dintre state (ulterior, şi dintre alţi participanţi la viaţa internaţională).

Astfel, apariţia pe scena internaţională a unor noi entităţi şi participarea acestora la viaţa mondială ca subiecţi de drept internaţional - cum ar fi organizaţiile internaţionale, create într-un număr tot mai important, (mai ales după al doilea război mondial), dezmembrarea unor foste state mai întinse sau compuse, „aglutinarea” altora, victoria naţiunilor care au luptat pentru eliberare şi formarea de noi state independente -, dar şi apariţia unor noi subiecţi de drept internaţional, influenţează, din ce în ce mai puternic, acţiunea nivelului normativ, determinând redimensionarea şi reconceptualizarea dreptului internaţional.

Dreptul internaţional public a apărut şi evoluat din nevoia formulării şi dezvoltării unui cadru ordonat pentru relaţiile interstatale. Evoluţia sa, pornind de la elemente normative disparate şi de natură strict bilaterală, încă din Antichitate, s-a caracterizat, în ultimile secole, mai ales în ultimile decenii, printr-o dinamică exponenţială – o reflectare evidentă a creşterii interdependenţelor internaţionale, pe care este chemat să le guverneze.

Specialiştii şi autorităţile de profil, se întreabă în ce măsură poate Dreptul internaţional contemporan să „sancţioneze” sau chiar să anticipeze evoluţia extrem de rapidă a relaţiilor internaţionale, cum va evolua ordinea normativă internaţională în următoarele decenii, care sunt modalităţile de conectare şi armonizare între politica externă a statelor şi Dreptul internaţional public?.

Preview document

Drept Internațional Public - Pagina 1
Drept Internațional Public - Pagina 2
Drept Internațional Public - Pagina 3
Drept Internațional Public - Pagina 4
Drept Internațional Public - Pagina 5
Drept Internațional Public - Pagina 6
Drept Internațional Public - Pagina 7
Drept Internațional Public - Pagina 8
Drept Internațional Public - Pagina 9
Drept Internațional Public - Pagina 10
Drept Internațional Public - Pagina 11
Drept Internațional Public - Pagina 12
Drept Internațional Public - Pagina 13
Drept Internațional Public - Pagina 14
Drept Internațional Public - Pagina 15
Drept Internațional Public - Pagina 16
Drept Internațional Public - Pagina 17
Drept Internațional Public - Pagina 18
Drept Internațional Public - Pagina 19
Drept Internațional Public - Pagina 20
Drept Internațional Public - Pagina 21
Drept Internațional Public - Pagina 22
Drept Internațional Public - Pagina 23
Drept Internațional Public - Pagina 24
Drept Internațional Public - Pagina 25
Drept Internațional Public - Pagina 26
Drept Internațional Public - Pagina 27
Drept Internațional Public - Pagina 28
Drept Internațional Public - Pagina 29
Drept Internațional Public - Pagina 30
Drept Internațional Public - Pagina 31
Drept Internațional Public - Pagina 32
Drept Internațional Public - Pagina 33
Drept Internațional Public - Pagina 34
Drept Internațional Public - Pagina 35
Drept Internațional Public - Pagina 36
Drept Internațional Public - Pagina 37
Drept Internațional Public - Pagina 38
Drept Internațional Public - Pagina 39
Drept Internațional Public - Pagina 40
Drept Internațional Public - Pagina 41
Drept Internațional Public - Pagina 42
Drept Internațional Public - Pagina 43
Drept Internațional Public - Pagina 44
Drept Internațional Public - Pagina 45
Drept Internațional Public - Pagina 46
Drept Internațional Public - Pagina 47
Drept Internațional Public - Pagina 48
Drept Internațional Public - Pagina 49
Drept Internațional Public - Pagina 50
Drept Internațional Public - Pagina 51
Drept Internațional Public - Pagina 52
Drept Internațional Public - Pagina 53
Drept Internațional Public - Pagina 54
Drept Internațional Public - Pagina 55
Drept Internațional Public - Pagina 56
Drept Internațional Public - Pagina 57
Drept Internațional Public - Pagina 58
Drept Internațional Public - Pagina 59
Drept Internațional Public - Pagina 60
Drept Internațional Public - Pagina 61
Drept Internațional Public - Pagina 62
Drept Internațional Public - Pagina 63
Drept Internațional Public - Pagina 64
Drept Internațional Public - Pagina 65
Drept Internațional Public - Pagina 66
Drept Internațional Public - Pagina 67
Drept Internațional Public - Pagina 68
Drept Internațional Public - Pagina 69
Drept Internațional Public - Pagina 70
Drept Internațional Public - Pagina 71
Drept Internațional Public - Pagina 72
Drept Internațional Public - Pagina 73
Drept Internațional Public - Pagina 74
Drept Internațional Public - Pagina 75
Drept Internațional Public - Pagina 76
Drept Internațional Public - Pagina 77
Drept Internațional Public - Pagina 78
Drept Internațional Public - Pagina 79
Drept Internațional Public - Pagina 80
Drept Internațional Public - Pagina 81
Drept Internațional Public - Pagina 82
Drept Internațional Public - Pagina 83
Drept Internațional Public - Pagina 84
Drept Internațional Public - Pagina 85
Drept Internațional Public - Pagina 86
Drept Internațional Public - Pagina 87
Drept Internațional Public - Pagina 88
Drept Internațional Public - Pagina 89
Drept Internațional Public - Pagina 90
Drept Internațional Public - Pagina 91
Drept Internațional Public - Pagina 92
Drept Internațional Public - Pagina 93

Conținut arhivă zip

  • Drept International Public.doc

Alții au mai descărcat și

Izvoarele Dreptului Internațional Public

Introducere Dreptul internaţional a apărut şi s-a dezvoltat din nevoia formulării unui cadru ordonat pentru relaţiile interstatale. Evoluţia sa,...

Stabilirea și încetarea relațiilor consulare

1.Notiuni introductive Dreptul Consular este acea parte a dreptului international public care reprezinta totalitatea normelor si regulilor care...

Cutuma

1.Prezentare istorica In acceptiunea lor juridica izvoarele de drept international reprezinta forma exterioara, modalitatea de exprimare a...

Templul Preah Vihear - dispută dintre Cambodgia și Thailanda

1. Hotararea din data de 26 mai 1961 Masurile legale in cazul Templului Preah Vihear intre Cambodgia si Thailanda,referitor la suveranitatea...

Drept Administrativ Comparat

Consideraţii introductive. Bazele dreptului administrativ comparat. Dreptul administrativ comparat- caracteristici. Conceptul de administraţie în...

Sisteme Societare. Uniunile de Persoane Juridice, Concernele, Grupurile Financiar-Industriale

7.1. Dispozitii generale Concentrarea capitalului si expansiunea activitatii de intreprinzator pe teritoriul intregului stat si chiar peste hotare...

Contractul de Credit Bancar

Secţiunea I Sediul materiei Principala reglementare a contractelor de credite o constituie O U G nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi...

Jurisprudența internațională

I. Cazul „Alabama”. Tribunal arbitral - Statele Unite ale Americii c. Marea Britanie (18 septembrie 1872, RIAA, Vol. XXIX, p. 131) Situația de...

Te-ar putea interesa și

Drept internațional public - statul subiect de drept internațional public

Motto “ Statul care vrea să fie respectat în plan extern şi să rămână bine consolidat în plan intern nu are valoare mai mare de protejat şi de...

Valoarea tratatului internațional ca instrument principal în dreptul internațional public

INTRODUCERE Tratatul internațional este rezultatul preocupărilor mai multor state sau membrii ai comunității internațional față de anumite...

Izvoarele Dreptului Internațional Public

Introducere Dreptul internaţional a apărut şi s-a dezvoltat din nevoia formulării unui cadru ordonat pentru relaţiile interstatale. Evoluţia sa,...

Cetățenia în drept internațional public

Noţiuni introductive Cetăţenia română reprezintă o instituţie care serveşte obiect de studiu a mai multor discipline juridice: - dreptul...

Principiile dreptului internațional public - principiul neintervenției

CAPITOLUL I 1. CONCEPTUL, ORIGINEA ŞI ESENŢA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC Dreptul international public1 este...

Statul - izvor de drept internațional public

I.INTRODUCERE În accepţiunea sa cea mai largă, dreptul internaţional public, reprezintă ansamblul de norme juridice care reglementează raporturile...

Dreptul Internațional Public ca Sistem

Dreptul internaţional public a fost definit ca “acel corp de reguli obligatorii din punct de vedere juridic pentru state în relaţiile dintre...

Statul - subiect al dreptului internațional public

În sensul sau cel mai larg, dreptul internațional public, reprezintă totalitatea de norme juridice care legiuiește raporturile ce se stabilesc în...

Ai nevoie de altceva?