Drept Internațional Public

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 130 în total
Cuvinte : 44213
Mărime: 857.53KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. univ. dr. Bogdan Aurescu

Cuprins

Unitatea de învățare 1

Definiția, rolul, scopul, trăsăturile, fundamentul și limitele dreptului

internațional

1.1. Definiție

1.2. Rolul și scopul dreptului internațional

1.3. Trăsăturile societății internaționale contemporane

1.4. Dreptul internațional și politica externă

1.5. Trăsăturile dreptului internațional

1.6. Fundamentul dreptului internațional

1.7. Limitele dreptului internațional

Unitatea de învățare 2

Ordinea juridică internațională. Raportul dintre dreptul internațional și

dreptul intern

2.1. Ordinea juridică internațională (Sistemul dreptului internațional)

2.2 Raporturile dintre dreptul internațional și dreptul intern

Unitatea de învățare 3

Izvoarele principale ale dreptului internațional. Codificarea dreptului

internațional

3.1. Aspecte generale

3.2. Tratatul

3.3. Cutuma

3.4. Codificarea dreptului internațional

Unitatea de învățare 4

Izvoarele subsidiare ale dreptului internațional. Normele „ius cogens”

4.1. Izvoarele subsidiare

4.2. Normele „ius cogens”

Unitatea de învățare 5

Sistemul principiilor dreptului internațional

5.1. Definiții. Considerații generale

5.2. Principiile generale de drept

5.3. Principiile fundamentale ale dreptului internațional.

Importanță și caractere

5.4. Principiile fundamentale prevăzute de Declarația din 1970

5.5. Alte principii fundamentale prevăzute în Actul Final de la Helsinki

Unitatea de învățare 6

Statul ca subiect de drept internațional. Neutralitatea statelor.

Recunoașterea statelor și guvernelor. Succesiunea statelor

5

6.1. Statul

6.2. Neutralitatea statelor

6.3. Recunoașterea statelor

6.4. Recunoașterea guvernelor

6.5. Recunoașterea mișcărilor de eliberare națională

6.6. Recunoașterea insurgenților (parte răsculată și parte beligerantă)

într-un război civil

6.7. Succesiunea statelor

Unitatea de învățare 7

Organizațiile internaționale ca subiect de drept internațional.

Organizații cu caracter universal (ONU), regional, subregional

7.1. Organizații internaționale (interguvernamentale). Teoria generală

7.2. Organizații cu caracter universal (ONU)

7.3. Organizații regionale (cu caracter politic, economic, militar sau

complex)

7.4. Organizații subregionale (mai ales cu caracter tehnic și economic,

dar și politic)

Unitatea de învățare 8

Alte subiecte de drept internațional și entități care se manifestă pe plan

internațional

8.1. Vaticanul

8.2. Ordinul Suveran Militar de Malta

8.3. Popoarele și mișcările de eliberare națională

8.4. Organizațiile internaționale neguvernamentale

8.5. Societățile transnaționale (STN)

8.6. Poziția individului în dreptul internațional

Unitatea de învățare 9

Populația. Cetățenia. Regimul juridic al străinilor. Dreptul de azil.

Expulzare și extrădare. Refugiați și persoane strămutate

9.1. Populația

9.2. Cetățenia

9.3. Regimul juridic al străinilor (cetățeni străini, apatrizi)

9.4. Dreptul de azil

9.5. Expulzarea și extrădarea

9.6. Refugiații și persoanele strămutate

Unitatea de învățare 10

Protecția drepturilor persoanelor ce aparțin minorităților naționale

în dreptul internațional

10.1. Cadrul general

10.2. Dezvoltări recente în privința rolului statului-înrudit (- Kin-State- )

în acordarea așa-numitului - tratament preferențial- pentru

minoritățile înrudite (- Kin-minorities- ) din alte state

Unitatea de învățare 11

Teritoriul de stat în dreptul internațional: definiție, natură juridică,

componență. Frontierele de stat și problema modificărilor teritoriale

11.1. Teritoriul de stat în dreptul internațional

11.2. Frontierele de stat și problema modificărilor teritoriale

Unitatea de învățare 12

Fluviile internaționale. Canalele maritime internaționale. Dreptul mării.

Zonele polare. Spațiul aerian și cosmic

12.1. Fluviile internaționale

12.2. Canalele maritime internaționale

12.3. Dreptul mării

12.4. Zonele polare

12.5. Spațiul aerian

12.6. Spațiul extraatmosferic și corpurile cerești

Unitatea de învățare 13

Dreptul tratatelor. Definiție, elemente, denumiri, clasificare, încheiere,

intrare în vigoare, înregistrare

13.1. Definiție

13.2. Elementele esențiale ale tratatului

13.3. Elementele accesorii ale tratatului

13.4. Denumirea și clasificarea tratatului

13.5. Încheierea tratatului

13.6. Intrarea în vigoare

13.7. Înregistrarea tratatelor

Unitatea de învățare 14

Dreptul tratatelor. Prevederile legislației române privind încheierea

tratatelor. Rezerve. Aplicare. Interpretare

14.1. Prevederile legislației române privind încheierea tratatelor

14.2. Rezervele la tratate

14.3. Aplicarea tratatelor

14.4. Interpretarea tratatelor

Unitatea de învățare 15

Dreptul tratatelor. Efectele, modificarea și încetarea tratatelor

15.1. Efectele tratatelor

15.2. Modificarea tratatelor

15.3. Încetarea tratatelor

Extras din document

Unitatea de învățare nr. 1

Definiția, rolul, scopul, trăsăturile, fundamentul

și limitele dreptului internațional

CUPRINS

1.1. Definiția dreptului internațional

1.2. Rolul și scopul dreptului internațional

1.3. Trăsăturile societății internaționale contemporane

1.4. Dreptul internațional și politica externă

1.5. Trăsăturile dreptului internațional

1.6. Fundamentul dreptului internațional

1.7. Limitele dreptului internațional

1.8. Lucrare de verificare

Obiectivele unității de învățare nr. 1

După studiul acestei unități de învățare veți reuși să:

- cunoașteți ce reprezintă dreptul internațional

- înțelegeții relația dintre dreptul internațional și politica externă

1.1. Definiția dreptului internațional

Dreptul internațional public este acea ramură a dreptului, acel sistem de principii

și norme juridice, scrise sau nescrise, create de către state, dar și de către

celelalte subiecte de drept internațional, pe baza acordului lor de voință, în scopul

reglementării raporturilor internaționale.

- Este un sistem relativ descentralizat, dar în curs de consolidare a coeziunii

sale și aflat într-un proces dinamic, continuu, de adaptare internă și externă, de

norme create de subiectele de drept internațional ca răspuns la impulsurile sociale

primite permanent din partea comunității internaționale emergente la nivelul

relațiilor internaționale în sens larg, pe care tind să le reglementeze pentru

protejarea și promovarea eficientă a valorilor considerate importante de către

ansamblul actorilor din cadrul acestei comunități și a intereselor comune generale,

în scopul ordonării relațiilor internaționale în sens larg și, astfel, al realizării ordinii

publice internaționale, în beneficiul direct al umanității.

Raporturile/relațiile internaționale, în general, sunt relațiile care depășesc

limitele unui singur stat și care se plasează în cadrul societății/comunității

internaționale, scăpând de sub autoritatea unei puteri statale unice.

- Raporturile internaționale, în sens larg, sunt raporturile care se desfășoară

între entitățile ce acționează în cadrul societății internaționale, fie că sunt sau nu

subiecte de drept internațional.

- Relațiile internaționale, în sens restrâns (care fac obiectul reglementării

dreptului internațional) sunt relațiile între subiectele de drept internațional,

dintre care principalul subiect este statul. „Relațiile între state rămân elementul

fundamental al relațiilor internaționale” (R. Pinto).

Notă: Dreptul internațional, deși creat doar de către subiectele de drept internațional,

poate avea însă ca destinatari și alte subiecte care nu sunt

subiecte de drept internațional. Sunt excluse din sfera de aplicare a

dreptului internațional raporturile juridice în care statul nu participă ca

purtător al puterii de stat (ci ca subiect de drept privat sau în care alte

subiecte de drept internațional nu participă în această calitate; de

exemplu, încheierea unui contract civil între un stat și o organizație

internațională care își are sediul pe teritoriul său).

- Pentru desemnarea relațiilor internaționale se mai folosesc și termenii de

societate sau comunitate internațională.

Notă: Termenul de - comunitate internațională- , folosit de către autori pentru

a desemna țesătura relațiilor internaționale lato sensu presupune mai

degrabă, ca liant, o serie de legături de ordin afectiv, în timp ce termenul

de - societate internațională- este considerat preferabil pentru că

descrie, cu mai multă exactitate, stadiul actual al relațiilor între

entitățile ce se manifestă pe plan internațional (membrii unei societăți

fiind mai degrabă uniți prin legături de interes). Deosebirile între state,

inegalitatea nivelurilor de dezvoltare economică și politică, lipsa unei

baze spirituale comune împiedică existența unei veritabile comunități

internaționale universale. Se apreciază, însă, că fenomenul globalizării,

care ușurează propagarea emoțiilor colective, va duce, în timp, la

crearea unei veritabile rețele de interdependență planetară, care va

sfârși prin apariția comunității umane internaționale.

1.2. Rolul și scopul dreptului internațional

- Este acela de a norma sau reglementa raporturile din cadrul societății internaționale,

de a asigura funcționarea armonioasă a acestei societăți, de a contribui prin

mijloacele sale la o dezvoltare corespunzătoare a acesteia, de a preveni și soluționa

aspectele conflictuale care continuă să afecteze această societate, altfel spus

ordonarea raporturilor internaționale.

- În concluzie, se poate vorbi despre rolul regulator al dreptului internațional,

care răspunde nevoii de a se reduce anarhia în relațiile internaționale, prin structurarea

ordinii juridice internaționale, prin promovarea statului de drept la nivel

internațional (International Rule of Law).

- Datorită evoluțiilor dinamice din cadrul societății/comunității internaționale,

de la nivelul acesteia (nivelul structural) pornesc o serie de impulsuri

determinate de necesitatea protejării prin reglementare (sau schimbării

reglementării) a unor anumite segmente de relații internaționale, dată fiind

valoarea deosebită pe care o au în ansamblul acestora. Crearea normei de drept

internațional este rezultatul receptării acestor impulsuri și acordării răspunsului

corespunzător la nivelul subiectelor de drept internațional (nivelul normativ), care

au capacitatea de a crea norma de drept internațional.

- Acest proces care are loc între cele două niveluri (structural și normativ) pune

în evidență fundamentul dreptului internațional ca sistem, precum și rolul pe

care îl are în formarea normelor de drept internațional setul de factori de

configurare extrajuridici (izvoarele materiale ale dreptului internațional), dintre

care cei mai influenți sunt factorul social și cel politic.

Preview document

Drept Internațional Public - Pagina 1
Drept Internațional Public - Pagina 2
Drept Internațional Public - Pagina 3
Drept Internațional Public - Pagina 4
Drept Internațional Public - Pagina 5
Drept Internațional Public - Pagina 6
Drept Internațional Public - Pagina 7
Drept Internațional Public - Pagina 8
Drept Internațional Public - Pagina 9
Drept Internațional Public - Pagina 10
Drept Internațional Public - Pagina 11
Drept Internațional Public - Pagina 12
Drept Internațional Public - Pagina 13
Drept Internațional Public - Pagina 14
Drept Internațional Public - Pagina 15
Drept Internațional Public - Pagina 16
Drept Internațional Public - Pagina 17
Drept Internațional Public - Pagina 18
Drept Internațional Public - Pagina 19
Drept Internațional Public - Pagina 20
Drept Internațional Public - Pagina 21
Drept Internațional Public - Pagina 22
Drept Internațional Public - Pagina 23
Drept Internațional Public - Pagina 24
Drept Internațional Public - Pagina 25
Drept Internațional Public - Pagina 26
Drept Internațional Public - Pagina 27
Drept Internațional Public - Pagina 28
Drept Internațional Public - Pagina 29
Drept Internațional Public - Pagina 30
Drept Internațional Public - Pagina 31
Drept Internațional Public - Pagina 32
Drept Internațional Public - Pagina 33
Drept Internațional Public - Pagina 34
Drept Internațional Public - Pagina 35
Drept Internațional Public - Pagina 36
Drept Internațional Public - Pagina 37
Drept Internațional Public - Pagina 38
Drept Internațional Public - Pagina 39
Drept Internațional Public - Pagina 40
Drept Internațional Public - Pagina 41
Drept Internațional Public - Pagina 42
Drept Internațional Public - Pagina 43
Drept Internațional Public - Pagina 44
Drept Internațional Public - Pagina 45
Drept Internațional Public - Pagina 46
Drept Internațional Public - Pagina 47
Drept Internațional Public - Pagina 48
Drept Internațional Public - Pagina 49
Drept Internațional Public - Pagina 50
Drept Internațional Public - Pagina 51
Drept Internațional Public - Pagina 52
Drept Internațional Public - Pagina 53
Drept Internațional Public - Pagina 54
Drept Internațional Public - Pagina 55
Drept Internațional Public - Pagina 56
Drept Internațional Public - Pagina 57
Drept Internațional Public - Pagina 58
Drept Internațional Public - Pagina 59
Drept Internațional Public - Pagina 60
Drept Internațional Public - Pagina 61
Drept Internațional Public - Pagina 62
Drept Internațional Public - Pagina 63
Drept Internațional Public - Pagina 64
Drept Internațional Public - Pagina 65
Drept Internațional Public - Pagina 66
Drept Internațional Public - Pagina 67
Drept Internațional Public - Pagina 68
Drept Internațional Public - Pagina 69
Drept Internațional Public - Pagina 70
Drept Internațional Public - Pagina 71
Drept Internațional Public - Pagina 72
Drept Internațional Public - Pagina 73
Drept Internațional Public - Pagina 74
Drept Internațional Public - Pagina 75
Drept Internațional Public - Pagina 76
Drept Internațional Public - Pagina 77
Drept Internațional Public - Pagina 78
Drept Internațional Public - Pagina 79
Drept Internațional Public - Pagina 80
Drept Internațional Public - Pagina 81
Drept Internațional Public - Pagina 82
Drept Internațional Public - Pagina 83
Drept Internațional Public - Pagina 84
Drept Internațional Public - Pagina 85
Drept Internațional Public - Pagina 86
Drept Internațional Public - Pagina 87
Drept Internațional Public - Pagina 88
Drept Internațional Public - Pagina 89
Drept Internațional Public - Pagina 90
Drept Internațional Public - Pagina 91
Drept Internațional Public - Pagina 92
Drept Internațional Public - Pagina 93
Drept Internațional Public - Pagina 94
Drept Internațional Public - Pagina 95
Drept Internațional Public - Pagina 96
Drept Internațional Public - Pagina 97
Drept Internațional Public - Pagina 98
Drept Internațional Public - Pagina 99
Drept Internațional Public - Pagina 100
Drept Internațional Public - Pagina 101
Drept Internațional Public - Pagina 102
Drept Internațional Public - Pagina 103
Drept Internațional Public - Pagina 104
Drept Internațional Public - Pagina 105
Drept Internațional Public - Pagina 106
Drept Internațional Public - Pagina 107
Drept Internațional Public - Pagina 108
Drept Internațional Public - Pagina 109
Drept Internațional Public - Pagina 110
Drept Internațional Public - Pagina 111
Drept Internațional Public - Pagina 112
Drept Internațional Public - Pagina 113
Drept Internațional Public - Pagina 114
Drept Internațional Public - Pagina 115
Drept Internațional Public - Pagina 116
Drept Internațional Public - Pagina 117
Drept Internațional Public - Pagina 118
Drept Internațional Public - Pagina 119
Drept Internațional Public - Pagina 120
Drept Internațional Public - Pagina 121
Drept Internațional Public - Pagina 122
Drept Internațional Public - Pagina 123
Drept Internațional Public - Pagina 124
Drept Internațional Public - Pagina 125
Drept Internațional Public - Pagina 126
Drept Internațional Public - Pagina 127
Drept Internațional Public - Pagina 128
Drept Internațional Public - Pagina 129
Drept Internațional Public - Pagina 130

Conținut arhivă zip

  • Drept International Public.pdf

Alții au mai descărcat și

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Ai nevoie de altceva?