Drept International Public - Curs 3

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 3 în total
Cuvinte : 1625
Mărime: 11.37KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Un moment important in dezv.drept.internat., il marcheaza tratatele de pace de la Paris din 1919 si 1920 care au avut ca rezultat aparitia unor state independente pe harta Europei, ca Austria, Iugoslavia, Polonia, Ungaria si Cehoslovacia, dar si infiintarea Ligii Natiunilor, prin Pactul Ligii care face parte integranta din tratatele de la Paris. Liga Natiunilor este prima organizatie internat.cu caracter genera, avand ca scop mentinerea pacii internat.si ingradirea recurgerii la razboi.Pactul Briand-Kellog, incheiat la Paris la 27 sept.1928, este un document internat.important, potrivit caruia statele parti se obliga sa renunte la razboi ca instrument al politicii lor nationale, razboiul fiind astfel pus in afara legii.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, crearea Organizatiei Natiunilor Unite, prin adoptarea Cartei in 1945, a deschis largi posibilitati de afirmare si dezvoltare a dreptului internat.,de intarire a rolului sau in promovarea cooperarii internat.,a colaborarii in problemele politice, economice, sociale, culturale si ale drepturilor omului.

Trebuie subliniat ca dupa acest razboi dezv.dreptului internat.este legata de mai multe etape. Prima etapa din perioada anilor ’50 este caracterizata de confruntarea politica ce a dus la “razboiul rece”. A doua etapa, de dupa anii ’60, este caracterizata de realizarea unui climat de destindere politica.In planul dreptului internat.public, a fost afirmarea unui drept al coexistentei pasnice, al respectuui reciproc intre state, indiferent de zona geografica, de oranduirea social-politica si organizarea interna a statelor.

Doctrine juridice privind natura si fundamentul dreptului international

Cu privire la natura si fundamentul dreptului internat.s-au conturat trei doctrine principale:doctrina pozitivista, normativista si doctrina dreptului natural.

Doctrina pozitivista s-a dezv.in cea de a doua jum.a sec.al XIX-lea i secaracterizeaza prin obligativitatea regulilor drept.internat., desprinse din principiile care impun respectul tratatelor si intelegerilor scrise intre state. Are la baza conceptia potrivit careia forta obligatorie a dreptului decurge din faptul ca el este produs al vointei statelor.

Doctrina normativista consta in considerarea dreptului ca un intreg sistem de norme in forma piramidala, in cadrul caruia este suficient sa se determine care dintre normele sale este norma fundamentala, avand insusirea de a atribui forta juridica obligatorie intregului sistem. consta in considerarea dreptului ca un intreg sistem de norme in forma piramidala, in cadrul caruia este suficient sa se determine care dintre normele sale este norma fundamentala, avand insusirea de a atribui forta juridica obligatorie intregului sistem.Aceasta teorie a fost fondata de H.Kelsen, potrivit careia validitatea unei norme nu ar putea deriva dintr-un fapt sau act de vointa.In conceptia lui Kelsen, dreptul intern al statelor este subordonat dreptului internat.,iar validitatea ordinelor juridice nationale deriva dintr-o norma pozitiva de drept international.

Doctrina dreptului natural porneste de la teza conform careia dreptul isi are originea in natura umana a fiintei omenesti.In conceptia lui Hugo Grotius, dreptul natural decurge din ratiunea umana iar dreptul gintilor reprezinta un drept intercivitates, intre state, fiind bazat pe acordul acestora.Mircea Djuvara considera ca ideea obiectiva de justitie ar reprezenta, in ultima instanta, fundamentul dreptului internat.In afara celor trei doctrine principale, mentionam teoriile sociologice si cele psihologice. Potrivit primelor teorii, fundamentul drept.internat.rezida in necesitatea sociala. Promotorii teoriilor psihologice situeaza forta obligatorie a dreptului internat.pe elemente subiective, acestea derivand din convingerea juridica internat.ori din convingerea juridica concordanta a statelor.Concenptiile si teoriile promovate de princip.doctrine cu privire la natura si fundamentul drept.internat.releva faptul ca evolutia si dezv.lor este legata de procesul evolutiei si dezv.dreptului internat.

Contributiile României la dezv.dreptului international

Romania are o traditie insemnata in domeniul stiintei drept.internat., in trecutul tarii afirmandu-se cadre universitare valoroase, ale caror lucrari au marcat contributii semnificative la dezv.acestei stiinte.Prestigiosi prof.ai Facult.de Drept din Bucuresti ca Valeriu Urseanu, Nicolae Titulescu, Paul Negulescu, George Plastara, Vespasian V.Pella, Nicolae Dascovici si George Sofroniu.

Dupa 1944 au adus contributii remarcabile la dezvoltarea stiintei drept.internat Grigore Geamanu, Traian Ionascu, Alexandru Bolintineanu.In lit.de specialitate din tara noastra isi aduc o importanta contributie la afirmarea stiintei dreptului romanesc Dumitra Popescu, Adrian Nastase, Martian Niciu, Ion Anghel, Theodor Melescanu, Constantin Andronovici, Irina Moroianu Zlatescu.Amintim in acest sens contributiile romanesti in contextul act.intreprinse de O.N.U. pt.codificarea principiilor drept.internat.,pt.codificarea dreptului diplomatic, dreptului consular, dreptului marii, dreptului umanitar si altele.

Obiectul dreptului internatioanal

Obiectul dreptului internat.il formeaza, in principal relatiile dintre state.Relatiile interstatale sunt determ.in intinderea si continutul lor de catre statele care, prin acordul de vointa include, in sfera reglem.si raporturilor lor juridice, orice problema careia ii atribuie caracter internat.Nu constituie obiect de reglementare a normelor drept.internat.acele probleme care, potrivit art.2 alin.7 al Cartei ONU, “apartin esential competentei interne a unui Stat”,ramanand prin caracterul lor in sfera suveranitatii de stat, a exercitarii depline si exclus. a acesteia.Nu constituie obiect de reglem.a normelor drept.internat.raporturile in care statul nu apare ca purtator al puterii de stat.

Obiectul drept.internat.nu poate fi insa redus numai la relatiile dintre state, pt.ca in sfera reglem.juridice intra si raporturile altor entitati cu statut de subiecte ale drept.internat.,in conditiile determ.de state.Astfel, obiect al drept.internat.contemporan il constituie si relatiile care se creeaza intre state si alte subiecte de drept.internat.(ONU),precum si organe reprezentative ale popoarelor care lupta pt.eliberare, pt.crearea unui stat propriu (OEP.)In conceptia unor autori occidentali, sfera relatiilor internat.,reglementate de dreptul internat.ar cuprinde ca participanti directi si pers.fizice, diferite asociatii nationale si internat.nestatale.

Preview document

Drept International Public - Curs 3 - Pagina 1
Drept International Public - Curs 3 - Pagina 2
Drept International Public - Curs 3 - Pagina 3

Conținut arhivă zip

  • Drept International Public - Curs 3.doc

Alții au mai descărcat și

Libera circulație

INTRODUCERE UNIUNEA EUROPEANĂ: UN ALT PAS ÎNAINTE Uniunea Europeană a atins un punct critic în procesul dezvoltării ei. Să înghiţi dintr-o dată...

Garantiile Reale Imobiliare. Ipoteca. Gajul

1. Aspecte generale Garantiile reale reprezinta mijloace juridice care confera creditorului garantat dreptul de a-si satisface creanta cu bunul...

Drept Umanitar

De la apariţia pe mapamond a primelor forme statale , acestea au intrat , inevitabil în interacţiune . Relaţiile formate de – a lungul vremii au...

Dreptul International in Timpul Conflictelor Armate

CONSIDERAŢIUNI GENERALE Dreptul războiului reprezintă partea cea mai veche a dreptului internaţional şi mai bogată în reglementări, mai ales în...

Principiile Dreptului International Public - Principiul Neinterventiei

CAPITOLUL I 1. CONCEPTUL, ORIGINEA ŞI ESENŢA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC Dreptul international public1 este...

Norme Juridice de Drept Internațional Umanitar Specifice Conflictelor Armate

Dreptul international umanitar reprezinta ansamblul normelor juridice menite sa asigure protectia –în timpul conflictelor armate – a persoanelor...

Formele Raspunderii Internationale

1.Introducere Raspunderea internationala a statelor a fost reglementata de ONU pentru statele membre in noiembrie 2001, in cadrul sesiunii 53 a...

Delicventa Juvenila

CAPITOLUL I ConsideraTii introductive §1. Noţiunea de delincvenţă juvenilă 1.1. Noţiunea de delincvenţă juvenilă. Există o mare diversitate a...

Ai nevoie de altceva?