Extras din curs
STATELE IN DREPTUL INTERNATIONAL PUBLIC
SUBIECTELE DREPTULUI INTERNATIONAL
Sunt considerate subiecte ale dreptului international acele entitati, titulare de drepturi si obligatii internationale care participa direct la raporturile juridice reglementate de dreptul international.
In sistemul subiectelor de drept international, statul constituie un subiect fundamental, avand aceasta calitate in virtutea situatiei sale de entitate politica suverana,care, prin acord de vointa, creeaza dreptul international si determina statutul juridic al altor participanti la relatiile internationale.
Statul este subiect originar, direct si nemijlocit al dreptului international, cu capacitate deplina de a-si asuma totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter international,indiferent de intinderea sa teritoriala, marimea populatiei, stadiul de dezvoltare. Personalitatea internationala a statului este o consecinta a faptului ca acesta constituie o entitate politica de sine statatoare,care are un loc central si o insemnatate majora in relatiile internationale.
Temeiul politic si juridic al calitatii sale, de subiect al dreptului international, il formeaza suveranitatea de stat, care determina caracterul si sfera de manifestare a acestei calitati. Suveranitatea defineste situatia fiecarui stat ca entitate independenta, ca participant, in conditii de deplina egalitate in drepturi, la raporturile interstatale si reprezinta, totodata, un criteriu obiectiv al personalitatii sale internationale.
In doctrina romaneasca interbelica, in afara de state considerate “subiectul normal al dreptului international public”,se recunoaste si altor entitati aceasta calitate ca “persoane artificiale”,atribuita indeosebi Ligii Natiunilor si Vaticanului.
In perioada postbelica, evolutia relatiilor internationale, in sensul continuei lor democratizari, al sporirii rolului statelor, natiunilor si popoarelor in viata internationala, a confirmat necesitatea unei conceptii realiste, care sa recunoasca si altor entitati calitatea de destinatari ai normelor de drept in raporturi reglementate de astfel de norme.
In practica internatationala si doctrina de drept international, s-a format o opinie, potrivit careia,pt.ca o entitate sa poata avea personalitate juridica internationala de tip statal, se cer a fi intrunite anumite elemente si anume:populatia, teritoriul si existenta unui guvern independent.
Populatia trebuie sa fie formata dintr-o colectivitate permanenta si organizata, iar teritoriul reprezinta cadrul spatial de asezare al colectiv.umane.In ceea ce priveste existenta unui guvern, acesta constituie elementul care asigura integritatea teritoriala si politica a statului. Conventia privind drepturile si obligatiile statelor din 1933 stipula ca statul, ca persoana internationala, trebuie sa indeplineasca urmatatoarele conditii:a)o populatie permanenta; b)un teritoriu determinat; c)un guvern; d)capacitatea de a intra in relatii cu alte state.
Conceptia predominanta astazi admite, alaturi de state, si existenta altor subiecte de drept international. In afara de state, sistemul subiectelor de drept cuprinde natiunile care lupta pt.independenta si organizatiile internationale determinate ca atare prin acordul statelor membre.
Drepturile si obligatiile fundamentale ale statelor.
Dintre toate categoriile de subiecte de drept international, statul este titularul unui ansamblu de drepturi si obligatii internationale. E. de Vattel a elaborat o teorie, in secolul 18, care pornea de la analogia drepturilor fundamentale ale omului, daruite de natura, si cele ale statelor.
In perioada interbelica, studiul drepturilor si obligatiilor fundam.ale statelor a preocupat si literatura de drept internat.din tara noastra, care se referea la dreptul statului la existenta, suvernitate, egalitate, independenta, respect mutual etc. Dar procesul de formare si apoi de consolidare si afirmare a statelor ca subiecte de drept international nu s-a desfasurat uniform si nici in aceeasi perioada de timp, pe de o parte. Pe de alta parte, statele nu sunt egale ca marime a teritoriului, populatiei, fortei economice, militare si tehnice. Urmare a acestei stari de fapt, a fost concretizata inegalitatea in raporturile dintre state, ceea ce a condus la subordonarea unor state fata de altele.
Dupa al doilea razboi mondial, problema drepturilor si obligatiilor fundamentale ale statelor este revitalizata. In acest sens, Pactul de la Bogota 1948, actul constitutiv al Organizatiei Statelor Americane (OSA),se ocupa de drepturile si indatoririle fundamentale ale statelor.
Carta drepturilor si obligatiilor economice ale statelor, se refera, intr-o serie de dispozitii la respectarea principiilor dreptului international, la mentinerea pacii si securitatii internatationale. De asemenea, prin Comisia de drept international,ONU a elaborat un proiect de declaratie privind drepturile si indatoririle fundamentale ale statelor, proiect care nu a fost insa finalizat.Desi nu s-au formulat criterii unitare pt.a stabili o clasificare generala si uniforma a drepturilor si indatoririlor fundamentale a statelor, in literatura de specialitate, se considera ca sunt insolvabile, drepturi fundamentale ale statului sunt urmatoarele: *dreptul la existenta,suveranitate; *dreptul la pace si securitate; *egalitatea in drepturi, dreptul de a participa la viata internationala.; *dreptul la legitima aparare; *dreptul de a avea acces la cuceririle stiintei si tehnicii, dreptul la dezvoltare si progres, cooperare, dreptul de a-si decide singure soarta etc.
Cu privire la obligatiile fundamentale, acestea sunt corelative drepturilor: *obligatia de a nu recurge la forta sau amenitarea cu forta; *de a respecta inviolabilitatea frontierelor si integritatii teritoriale a fiecarui state; *de a rezolva toate diferendele pe cale pasnica; *de a indeplini cu buna credinta obligatiile internationale asumate; *de a proteja mediul inconjurator ; *de a dezvolta colaborarea internationala si de a promova progresul economic si social al tuturor popoarelor etc.
Din prezentarea succinta a diferitelor categorii de drepturi si indatoriri fundamentale ale statelor, rezulta ca aceasta institutie a dreptului internat.se afla si ea intr-un proces de continua dezvoltare, precizare si addaptare la imperativele societatii internationale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept International Public - Curs 6.doc