Drept Penal

I. Consideratii generale. Elaborarea noului Cod Penal constituie

rezultatul unei initiative legislative de interes national, menite sa asigure

eficientizarea institutiilor si dispozitiilor penale în reprimarea infractiunilor, iar rolul acestora în influentarea atitudinii infractorilor va fi incontestabil mai mare decât al institutiilor prevazute în codul penal anterior, favorizând procesul de integrare sociala a acestora. Elaborarea Codului penal, în conditiile existentei democratiei parlamentare, a fost determinata de profunzimea si întinderea schimbarilor produse în tara noastra în plan politic, economic si social dupa 1989, adaptarea legislatiei penale la noile principii de politica penala ale statului de drept, precum si de necesitatea armonizarii întregului mecanism juridic penal la cerintele legislatiei Uniunii Europene.

La baza Codului penal sta o conceptie moderna, europeana, temeinic fundamentata pe realitatile contemporane. La elaborarea noi legi penale fundamentale s-a tinut seama atât de institutiile juridice penale privind legislatia unor state europene cu o democratie puternic consolidata, îndeosebi de masurile comunitare  în sfera carora un loc important îl ocupa  munca neremunerata în folosul comunitatii  -, care si-au dovedit eficacitatea în îndreptarea celor care au savârsit fapte penale, cât si de solutiile, cu valoare de principiu, pronuntate de instantele judecatoresti, mai ales de catre instanta suprema, precum si de sugestiile formulate în literatura juridica româna si straina, în legatura cu rezolvarea unor probleme de drept prezentând un vadit interes practic.

Rezultat al acestor eforturi sustinute, constând dintr-un mare volum de lucrari si activitati premergatoare, se poate afirma ca noul Cod penal reflecta la un nivel corespunzator nu numai transformarile profunde în societatea noastra, în etapa actuala, ca si stadiul de dezvoltare a gândirii juridice si a practicii juridiciare penale în etapa pe care o strabatem. De retinut si faptul ca legiuitorul a preluat unele din institutiile si prevederile Codului penal de la 1936, care au corespuns unui anumit tip de relatii sociale, bazate pe economia de piata, relatii care au devenit dominante si în societatea contemporana, fundamentate de asemenea pe o economie de piata functionala; aceasta va fi de natura ca si legislatia penala, prin normele sale, sa contribuie la întarirea noilor

relatii sociale, la liberalizarea si promovarea schimburilor comerciale, la dezvoltarea functionalitatii economiei de piata.

Merita evidentiata de asemenea preocuparea pe care a avut-o legiuitorul nostru, cu prilejul dezbaterii Codului penal, de perfectionare a sistemului sanctionator, de a gasi solutii viabile precum sanctiunile penale neprivative de libertate, reglementate alaturi de pedepsele privative de liberate, primele fiind necesare realizarii unui just echilibru între pericolul social al infractiunilor, îndeosebi a celor de gravitate redusa si medie, precum si de restructurare a mijloacelor existente de individualizare si executare a pedepselor. Legiuitorul a reusit sa elaboreze o lege penala care contine institutii noi, de maxima importanta, precum raspunderea penala a persoanei juridice, sa încrimineze fapte noi si sa reformuleze unele prevederi, pentru a ocroti relatiile si valorile sociale specifice unor domenii strict legate de existenta proprietatii private dominanta în economina nationala, sa încrimineze si sanctioneze delictele privind sistemele informatice, crimele si delictele contra economiei, industriei, comertului si regimului fiscal, cimele si delictele contra intereselor financiare ale comunictatii europene. În fine, noua lege penala este mai bine sistematizata si mai completa- în cuprinsul ei absorbind multe dintre actele normative care contineau si dispozitii penale, disparate pâna acum -, mai corespunzatoare fenomenului infractional cu care se confrunta comunitatea, mai temeinc asezata pe baza noilor principii penale si cu o deschidere mai mare spre experienta altor state, mai accesibila destinatarilor legii penale.

În cele ce urmeaza vom analiza si explica institutiile juridice si prevederile noi, precum si orientarile legislatiei noastre penale, bazate pe principiile si performantele atinse de noul Cod penal, în ordinea partii generale si a partii speciale, a titlurilor, capitolelor, sectiunilor si articolelor cuprinse în cele doua parti ( textele din codul penal anterior mentinute fara modificari în noul Cod penal nu vor fi prezentate în lucrarea de fata ).

II. În Titlul I privind Legea penala si limitele ei de aplicare, noul Cod penal contine urmatoarele elemente si trasaturi caracteristice noi fata de Codul penal anterior.