Drept Penal

Dreptul penal reprezinta un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile de aparare sociala prin incriminarea ca infractiuni a faptelor periculoase, pentru aceste valori realizandu-se sanctionarea celor care savarsesc infractiuni sau prevenirea savarsirii unor infractiuni.

Obiectul dreptului penal il reprezinta relatiile sociale ce privesc ocrotirea unor valori, valori prevazute in art. 1 C. Penal si anume: Romania, suveranitatea, integritatea, independenta si unitatea statului, persoana si drepturile acesteia, proprietatea, precum si intreaga ordine de drept.

Aceste relatii de aparare sociala sunt fie relatii de conformare in masura in care destinatarii legii penale nu savarsesc infractiuni si sunt de represiune atunci cand se incalca normele juridice penale.

Caracterele dreptului penal sunt:

a) este un drept autonom in sensul ca normele juridice care-l reglementeaza privesc anumite relatii sociale ce nu mai sunt ocrotite prin normele juridice ale unei alte ramuri de drept.

b) este unitar in sensul ca aceasta reglementare distincta cuprinde norme juridice ce se imbina si se intrepatrund.

c) este de drept public deoarece in cadrul raporturilor juridice penale apare intotdeauna statul ca subiect dominant si care impune destinatarilor legii penale sa aiba o anumita conduita iar in masura in care acestia savarsesc infractiuni, statul asigura tragerea lor la raspundere penala.

Principiile dreptului penal:

a) Principiul legalitatii in sensul ca orice activitate din domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare numai in conditiile prevazute de lege.

b) Umanismul, in sensul ca nicio actiune nu trebuie desfasurata intr-un anumit mod incat ea sa aduca atingere unor drepturi fundamentale ale persoanei iar scopul sanctiunilor trebuie sa fie acela al reeducarii infractorului.

c) Egalitatii in fata legii penale, in sensul ca toate persoanele sunt egale in fata legii penale neexistand nicio discriminare intre acestea in functie de calitatea pe care ar avea-o.

d) Infractiunea este singurul temei al raspunderii penale astfel incat nicio persoana nu poate fi trasa la raspundere penala pentru savarsirea unor astfel de fapte (contraventii) decat infractiuni.

e) Principiul prevenirii savarsirii unor infractiuni. Prin incriminarea unor fapte periculoase ca infractiuni, legiuitorul a dorit pe de-o parte sa ocroteasca anumite valori sociale, iar pe de alta parte sa creeze asupra destinatarilor legii penale un spectru al unei posibile pedepsiri a acestora.

f) Principiul raspunderii penale personale. Potrivit acestui principiu nicio persoana nu poate fi trasa la raspundere pentru fapta penala a unei alte persoane.

g) Principiul individualizarii raspunderii penale in sensul ca ori de cate ori i se aplica o sanctiune unei persoane ce a savarsit infractiuni, instanta de judecata va tine seama de imprejurarile concrete in care s-a savarsit fapta, de persoana faptuitorului si de criteriile de individualizare prevazute de C. Penal.

IZVOARELE DREPTULUI PENAL

a) C. Penal ca lege fundamentala in materie, cod impartit in doua parti, partea generala si partea speciala, parte speciala ce incrimineaza cele mai importante categorii de infractiuni intalnite in practica.

b) Constitutia Romaniei ca lege fundamentala care prevede in cuprinsul ei unele norme fundamentale ce reglementeaza si ramura dreptului penal.

c) Legi penale complinitoare, adica acele legi care completeaza anumite domenii ale dreptului penal ramase nereglementate de catre cod sau alte legi speciale (ex. L 302/2004 privind cooperarea internationala in materie penala).

d) Legi nepenale dar cu dispozitiuni penale, adica acele legi ce reglementeaza diferite domenii de activitate si in cuprinsul carora regasim prevazute ca infractiuni faptele periculoase din domeniul reglementat.

e) Conventiile si tratatele internationale. Acestea devin parte integranta a legislatiei romanesti in masura in care sunt ratificate de catre Statul Roman. Tratatele si conventiile internationale se impart in urmatoarele categorii:

- Tratate si conventii internationale care reglementeaza anumite categorii de infractiuni periculoase pentru relatiile internationale si societatea internationala in ansamblu, adica asa numitele infractiuni internationale, si care creeaza in sarcina Romaniei obligatia de a incrimina aceste fapte penale prin legi speciale ulterioare.

- Conventii internationale de asistenta judiciara internationala in materie penala.

- Conventii internationale referitoare la drepturile omului.

Daca conventiile internationale din prima categorie sunt izvoare indirecte de drept penal, conventiile de asistenta judiciara internationala in materie penala precum si cele referitoare la drepturile omului sunt izvoare directe ale dreptului penal deoarece ele devin obligatorii din momentul ratificarii lor de catre Statul Roman.

Trebuie precizat ca ori de cate ori exista o neconcordanta intre legea romana si tratatele internationale cu privire la drepturile omului, au prioritate acestea din urma.

Raporturile juridice penale

Subiecti ai raporturilor juridice penale sunt: statul si destinatarii legii penale, iar continutul acestor raporturi consta in dreptul statului de a cere respectarea legilor penale si respectiv de a aplica sanctiuni celor care incalca aceste legi penale pe de o parte, iar pe de alta parte, in obligatia tuturor cetatenilor de a se conforma legii penale, iar in masura in care o persoana savarseste infractiuni, in obligatia acelei persoane de