Drept penal partea speciala

Curs
6/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 38 în total
Cuvinte : 31324
Mărime: 73.64KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

ABANDON FAMILIE

Latura obiectiva

a) Elementul material al laturii obiective consta în diferite actiuni sau inactiuni alternative, si anume: parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a celui îndreptatit la întretinere.

Parasirea este o actiune de plecare, de îndepartare de la domiciliu a persoanei obligate la întretinere si lasarea persoanei îndrituite la întretinere fara mijloacele de întretinere necesare.Alungarea consta într-o actiune de izgonire, de îndepartare de la locuinta sa a persoanei îndreptatite la întretinere.Lasarea fara ajutor înseamna adoptarea unei atitudini de pasivitate, de inactiune din partea faptuitorului; chiar daca cel îndreptatit la întretinere ramâne în locuinta nu primeste ajutorul de care are nevoie.

Fiecare din aceste actiuni este apta de a caracteriza singura existenta infractiunii. Pentru realizarea laturii obiective în aceasta varianta, nu este suficienta parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a celui îndreptatit la întretinere," mai este necesar ca acesta sâ fi fost expus - ca o consecinta a acestor actiuni - la suferinte fizice sau morale1. Daca cel îndreptatit la întretinere nu este expus la suferinte fizice sau morale, fapta nu constituie infractiunea de abandon de familie2.Suferintele la care se refera textul pot deriva din lipsa sau insuficienta celor necesare traiului - locuinta, îmbracaminte, hrana -, din contractarea unei maladii ori din lipsa sau dificultatea de a obtine îngrijiri medicale, din conditiile neigienice de trai, din imposibilitatea în care a fost pue de a urma o scoala etc.

Cea de-a doua modalitate a elementului material al infractiunii consta într-o inactiune, o omisiune, anume, neîndeplinirea cu rea credinta a obligatiei de întretinere prevazuta de lege. Este vorba de acele cazuri în care obligatia de întretinere, care opereaza în virtutea legii, nu implica o determinare baneasca sub forma unei pensii, ci prestarea directa a celor necesare traiului cotidian - alimente, îmbracaminte, medicamente - fara de care nu pot fi concepute viata de familie si relatiile dintre membrii acesteia'.Are dreptul la întretinere numai acela care se afla în nevoie, neavând putinta unui câstig din munca din cauza incapacitatii de a munci ori care nu are alte venituri. In practica judiciara s-a decis ca faptul de a avea un venit lunar în calitate de pensionar nu exonereaza pe fiu de obligatia legala de întretinere, daca venitul este. insuficient pentru acoperirea nevoilor celui aflat în incapaoitate de a munci2.Tot în practica judiciara s-a hotarât ca în cazul In care comisia pentru ocrotirea minorilor a dispus încredintarea minorului unui leagan pentru copii, obligând în acelasi timp pe mama acestuia la plata unei contributii lunare, neîndeplinirea obligatiei de a plati aceasta contributie nu constituie infractiunea de abandon de familie3.A treia modalitate de realizare a elementului material al infractiunii de abandon de familie [art. 305 lit. c)] consta într-o inactiune, si anume, neplata timp de doua luni a pensiei stabilite pe cale judecatoreasca. Termenul de 2 luni curge de la data când hotarârea a ramas definitiva sau cu executie provizorie privind pensia de întretinere. Daca s-au platit unele sume si apoi au încetat, termenul curge de la data ultimei plati4. O plata partiala echi¬valeaza cu o neplata, deoarece o asemenea plata nu mai este pensia stabilita de instanta.Neplata pensiei de întretinere stabilita pe cale judecatoreasca poate atrage raspunderea penala, chiar daca minorul, îndreptatit la aceasta pensie, realizeaza unele venituri proprii, însa neîndestulatoare pentru a-si asigura conditiile necesare de crestere, educare, învatamânt si pregatire profesionala5.

b) Urmarea imediata. Actiunile sau inactiunile ce se înscriu în cele trei variante ale abandonului de familie au ca urmare imediata lipsirea de întretinere la care are dreptul o persoana fata de care exista obligatia de întretinere si, deci, pagubirea sub acest raport a acestei persoane si producerea unei suferinte fizice sau morale.

c) Legatura de cauzalitate. Intre actiunea sau inactiunea incriminata si producerea starii de suferinta materiala sau morala ca urmare a lipsei de ajutor, trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

B. Latura subiectiva la abandonul de familie se caracterizeaza prin intentie, ca forma a vinovatiei.Nu este realizat continutul infractiunii de abandon de familie în'situatia In care neplata pensiei de întretinere stabilita pe cale judecatoreasca este urmarea starii de arestare (în alta cauza) a celui obligat la întretinere1, ori este student sau militar în termen, deoarece aceasta exclude conditia impusa de textul incriminator ca neplata sa fie urmarea relei credinte. De asemenea, nu exista rea credinta atunci când cel obligat la plata pensiei de întretinere, desi nu a platit-o, a locuit în perioada respectiva împreuna cu mama copilului si cu acesta, îngrijindu-se de minor si fumizându-i cele necesare traiului2.

ABUZ INCREDERE

A. Latura obiectiva

a) Elementul material se poate realiza printr-una din urmatoarele actiuni: însusirea bunului, dispunerea pe nedrept de acel bun sau refuzul de a-l restitui. în cazul în care faptuitorul detine mai multe bunuri ale aceleiasi per- soane, daca îsi însuseste unele dintre acestea, dispune de altele sau refuza sa le restituie, el va comite o singura infractiune. Prin expresia „însusirea unui bun mobil al altuia" folosita în art. 213 C. pen. se întelege luarea acelui bun în stapânire de catre faptuitor care, desi este numai detinator al bunului, se comporta fata de acesta ca si când ar avea calitatea de proprietar. însusirea are un caracter abuziv, deoarece se efectueaza asupra bunului apartinând altei persoane. A dispune pe nedrept de un bun presupune a efectua acte de dispozitie pe care, potrivit titlului detinatorul nu avea dreptul sa le faca. Nu va exista infractiune în situatia în care, detentorul bunului dispune de acel bun, iar în actul juridic prin care s-a transmis detentia, nu se interzicea acest lucru. Refuzul de restituire consta în manifestarea de vointa a faptuitorului de a nu înapoia bunul care i-a fost încredintat si de a-l retine pentru sine; actul constituie un abuz din partea detinatorului.

Refuzul restituirii poate fi, pe de o parte, expres atunci când faptuitorul declara explicit ca nu întelege sa restituie bunul, iar pe de alta parte, implicit,când fara a exista o declaratie expresa a faptuitorului, refuzul rezulta din manifestarea acestuia (de exemplu, faptuitorul sustine neadevarat ca bunu I s-a furat, distrus etc). Pentru existenta infractiunii de abuz de încredere prin refuzul restituirii bunului este necesar ca acest refuz sa fie nejustificat', sa se întemeieze pe intentia faptuitorului de a-l însusi; aceasta nu presupune si efectuarea unui act de dispozitie asupra bunului, întrucât simplul refuz neîntemeiat este: suficient.

Refuzul Întotdeauna presupune In mod normal o cerere de restituire. Cererea de restituire trebuie sa fie adresata la data scadentei, iar lipsa unei asemenea cereri urmata de refuzul detentorului de a înapoia bunul nu poate angaja raspunderea penala a acestuia. Cererea de restituire trebuie sa fie adresata celui ce detine bunul de catre persoana ori persoanele Îndreptatite (proprietarul bunului, mandatarul sau de acela de la care detentorul a primit bunul) si nu de o alta persoana care pretinde un drept asupra bunului respectiv'. Refuzul de a restitui bunul trebuie sa fie o manifestare certa, o simpla Întârziere, amânare de scurta durata, invocarea unor obiectii serioase, nu echivaleaza cu un refuz2. Oferirea unei restituiri partiale sau numai a bunului, fara fructele cuvenite, va constitui un refuz de a restitui diferenta retinuta pe nedrept.

b) Urmarea imediata. Actiunea care constituie elementul material al infractiunii de abuz de Încredere trebuie sa aiba ca urmare imediata modifi¬ carea situatiei bunului si crearea unei situatii contrare celei care ar fi trebuit sa existe daca nu ar fi fost încalcata In mod abuziv încrederea acordata faptuitorului3. Subiectul pasiv nu mai poate sa-si exercite drepturile asupra bunului care Ii apartine. Prin schimbarea situatiei bunului se produce, pe cale de consecinta, si un prejudiciu material persoanei fizice sau juridice private ori publice. Urmarea imediata nu trebuie confundata cu prejudiciul, care este subsecvent producerii consecintelor mentionate, adica schimbarea situatiei bunurilor materiale. Pentru existenta infractiunii este suficienta numai urmarea imediata, de aceea acoperirea ulterioara a prejudiciului sau chiar anticipata nu Înlatura existenta infractiunii. De asemenea, nu are relevanta pentru existenta infractiunii daca faptuitorul a obtinut sau nu vreun profit din comiterea infractiunii.

c) Legatura de cauzalitate. Intre actiunile incriminate si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate; aceasta rezulta implicit din savârsirea actiunilor descrise In norma de incriminare.

B. Latura subiectiva Elementul subiectiv al infractiunii de abuz de încredere if formeaza inten¬tia sub ambele modalitati (directa sau indirecta); faptuitorul prevede, urmareste sau accepta ca prin actiunile sale abuzive, sa-l puna pe proprietarul bunului în imposibilitatea ele a-si exercita drepturile privitoare la acel bun si sa-i produca In acest mod o paguba! Mobilul sau scopul nu au relevanta In realizarea laturii subiective; de ele se va tine seama la indi¬vidualizarea pedepsei.

Preview document

Drept penal partea speciala - Pagina 1
Drept penal partea speciala - Pagina 2
Drept penal partea speciala - Pagina 3
Drept penal partea speciala - Pagina 4
Drept penal partea speciala - Pagina 5
Drept penal partea speciala - Pagina 6
Drept penal partea speciala - Pagina 7
Drept penal partea speciala - Pagina 8
Drept penal partea speciala - Pagina 9
Drept penal partea speciala - Pagina 10
Drept penal partea speciala - Pagina 11
Drept penal partea speciala - Pagina 12
Drept penal partea speciala - Pagina 13
Drept penal partea speciala - Pagina 14
Drept penal partea speciala - Pagina 15
Drept penal partea speciala - Pagina 16
Drept penal partea speciala - Pagina 17
Drept penal partea speciala - Pagina 18
Drept penal partea speciala - Pagina 19
Drept penal partea speciala - Pagina 20
Drept penal partea speciala - Pagina 21
Drept penal partea speciala - Pagina 22
Drept penal partea speciala - Pagina 23
Drept penal partea speciala - Pagina 24
Drept penal partea speciala - Pagina 25
Drept penal partea speciala - Pagina 26
Drept penal partea speciala - Pagina 27
Drept penal partea speciala - Pagina 28
Drept penal partea speciala - Pagina 29
Drept penal partea speciala - Pagina 30
Drept penal partea speciala - Pagina 31
Drept penal partea speciala - Pagina 32
Drept penal partea speciala - Pagina 33
Drept penal partea speciala - Pagina 34
Drept penal partea speciala - Pagina 35
Drept penal partea speciala - Pagina 36
Drept penal partea speciala - Pagina 37
Drept penal partea speciala - Pagina 38

Conținut arhivă zip

  • Drept penal partea speciala.doc

Alții au mai descărcat și

Asemănări și Deosebiri între Infracțiunile de Luare de Mită și de Primire de Foloase Necuvenite

CAPITOLUL I. Fenomenul corupţiei şi necesitatea prevenirii şi combaterii acestuia Secţiunea I. Consideraţii introductive 1.Apariţia şi evoluţia...

Marturia Mincinoasa

CARACTERIZAREA GENERALA A INFRACTIUNILOR CARE IMPIEDICA INFAPTUIREA JUSTITIEI 1.1.SCURT ISTORIC Pravilele romanesti din secolul al XVII-lea...

Convenția Accesorie de Arvună

SECŢIUNEA 1: NOŢIUNE I.1.1. SEDIUL MATERIEI 1. Reglementarea instituţiei arvunei o face Codul Civil Român în art.1297-1298, în cuprinsul titlului...

Aspecte Criminologice privind Infracțiunea de Abandon de Familie

Aspecte criminologice privind infracţiunea de abandon de familie Instituţia familiei Preocupări privind viaţa socială au existat din cele mai...

Traficul și Exploatarea Persoanelor Vulnerabile

Secţiunea I Art. 209: Sclavia 1.CONŢINUTUL LEGAL Punerea sau ţinerea unei persoane în stare de sclavie, precum şi traficul de sclavi, se...

Legislatia Romana Privind Violenta in Familie

INTRODUCERE “Amploarea fenomenului violenţei în familie reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale cu care trebuie să se confrunte...

Drept Fiscal

1 Dreptul fiscal. Definitie. Principii. Izvoaree. Norme. Definiţia Dreptului fiscal Dreptul fiscal, ca ramură a dreptului public, reglementează...

Bigamia

Capitolul 1. BIGAMIA INTRODUCERE Familia a constituit şi va constitui în istoria omenirii unul dintre cei mai importanţi factori pentru formarea...

Ai nevoie de altceva?