Drept Penal - Partea Speciala II

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Drept Penal - Partea Speciala II.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 107 de pagini .

Profesor: lect. univ. dr. Gheorghe Ivan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

Listă de abrevieri .3
Unitatea de învăţare nr. 1 INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢII.5
Unitatea de învăţare nr. 2 INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITĂŢI DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVITĂŢI REGLEMENTATE DE LEGE.12
Unitatea de învăţare nr. 3 INFRACŢIUNI DE FALS.65
Unitatea de învăţare nr. 4 INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAŢII PRIVIND CONVIEŢUIREA SOCIALĂ.83
BIBLIOGRAFIE.103

Extras din document

Unitatea de învăţare nr. 1

INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢII

Cuprinsul unităţii:

1.1 Aspecte comune.5

1.2 Infracţiunile în special.6

Principalele obiective ale unităţii de învăţare nr.1 sunt: După studiul unităţii de învăţare nr. 1 vei fi capabil:

● să prezinţi aspectele comune ale infracţiunilor contra autorităţii,

● să analizezi conţinutul infracţiunilor contra autorităţii.

1.1 Aspecte comune 1.1.1 Obiectul juridic generic

- îl reprezintă relaţiile sociale pentru a căror evoluţie

corespunzătoare este necesară protejarea autorităţii organelor publice1.

1.1.2 Subiectul activ - este, în regulă generală, necalificat;

1.1.3 Participaţia - este posibilă la toate infracţiunile şi în toate formele ei, mai puţin coautoratul în cazul infracţiunii prevăzute în art.241 (portul nelegal de decoraţii sau semne distinctive).

1.1.4 Subiectul pasiv - este organul public a cărei autoritate a fost periclitată prin săvârşirea faptei.

1.1.5 Latura obiectivă Infracţiunile contra autorităţii se pot comite atât prin acţiuni cât şi prin inacţiuni. Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru relaţiile sociale ce depind în existenţa şi evoluţia lor de autoritatea subiectului pasiv al infracţiunii. Raportul de cauzalitate rezultă, de regulă, ex re.

1.1.6 Latura subiectivă Toate faptele penale se săvârşesc cu intenţie (directă sau indirectă). Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri se comite şi din culpă, fiind o concluzie ex lege.

1.1.7 Tentativa - este pedepsită numai în cazul art.242 alin.(1).

1.1.8 Sancţionarea Majoritatea faptelor sunt sancţionate cu pedepse alternative (închisoare sau amendă).

1.2 Infracţiunile în special

1.2.1 Ultrajul

1.2.1.1 Noţiune şi definiţie Ultrajul constă în periclitarea exercitării autorităţii de stat prin violenţe fizice sau psihice exercitate asupra reprezentantului unei asemenea autorităţi (art.239 C.pen.). Această infracţiune este o unitate complexă legală.

1.2.1.2 Obiectul ocrotirii penale - este complex deoarece alături de autoritatea de stat (obiect juridic special principal) se protejează, inevitabil, persoana funcţionarului care este reprezentantul ei.

1.2.1.3 Subiectul pasiv Acesta este complex: subiectul pasiv principal şi mediat este un organ ce înfăptuieşte puterea de stat; subiectul pasiv adiacent este un funcţionar public ce îndeplineşte o funcţie care implică exerciţiul autorităţii

de stat1.

1.2.1.4 Latura obiectivă Elementul material se realizează printr-o faptă de ameninţare, în accepţiunea prevederilor art.193 C.pen. Pentru existenţa infracţiunii este necesar ca fapta de ameninţare să fie săvârşită împotriva unui funcţionar public, în accepţiunea prevederilor art.147 alin.(1) C.pen., care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat. Fapta trebuie săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă. Fapta trebuie săvârşită în timpul cât funcţionarul public se află în exerciţiul funcţiunii sau pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii. Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru autoritate, precum şi într-o atingere adusă libertăţii psihice a persoanei.

1.2.1.5 Latura subiectivă - presupune vinovăţia sub forma intenţiei, care poate fi directă sau indirectă.

1.2.1.6 Consumarea Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care acţiunea fiind săvârşită, se produce urmarea socialmente periculoasă. Ultrajul absoarbe infracţiunea de ameninţare (art.193 C.pen.).

1.2.1.7 Sancţiunea - constă în închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă.

1.2.1.8 Forme agravate A. Potrivit alin.(2) al art.239 C.pen. infracţiunea este mai gravă dacă se realizează prin lovirea sau orice acte de violenţă săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii. Elementul material se realizează prin loviri sau alte violenţe, în accepţiunea prevederilor art.180 C.pen., infracţiune care este absorbită în forma agravată a ultrajului. Sancţiunea constă în închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă. B. Potrivit alin.(3) al art.239 C.pen. infracţiunea de ultraj este mai gravă dacă se realizează prin vătămare corporală săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru faptele îndeplinite în exerciţiul funcţiunii. Elementul material se realizează prin faptele de vătămare corporală, în accepţiunea prevederilor art.181 C.pen., infracţiune care este absorbită în forma agravată a ultrajului. Sancţiunea constă în închisoare de la 6 luni la 6 ani. C. Potrivit alin.(4) al art.239 C.pen. infracţiunea este şi mai gravă, dacă se realizează prin vătămare corporală gravă, săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii. Elementul material se realizează prin faptele de vătămare corporală gravă, în accepţiunea prevederilor art.182 C.pen., infracţiune care este absorbită în forma agravată a ultrajului. Sancţiunea constă în închisoare de la 3 la 12 ani. D. Potrivit alin. (5), infracţiunea de ultraj este şi mai gravă, dacă faptele prevăzute în alin. (1)-(4) sunt săvârşite împotriva unui judecător sau procuror, organ de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, poliţist, jandarm ori militar. Sancţiunea. În cazul acestei forme agravate, limitele pedepselor prevăzute în alin. (1)-(4) se majorează cu jumătate. 1.2.2 Cazuri speciale de pedepsire Potrivit prevederilor art. 2391 C. pen., în cazul infracţiunilor prevăzute în art. 180-183, art. 189 şi art. 193 săvârşite împotriva soţului sau a unei rude apropiate a uneia dintre persoanele prevăzute în art. 239 alin. (5), în scop de intimidare sau de răzbunare în legătură cu exercitarea de către aceste persoane a atribuţiilor de serviciu, limitele pedepsei se majorează cu jumătate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Penal - Partea Speciala II.pdf

Alte informatii

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI Facultatea de Drept