Drept Penal Special

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Drept Penal Special.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 15 pagini .

Profesor: Prof. univ. dr. GHEORGHE DIACONESCU

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Extras din document

Normele penale speciale - care formează obiectul de studiu al acestei discipline - îsi au

sediul, pe de o parte, în Codul Penal, pe de altă parte, în numeroase legi speciale si

extrapenale.

Legiuitorul a sistematizat normele în partea specială a Codului penal, folosind criteriul

obiectului juridic generic, în alte cuvinte, criteriul valorii sociale ocrotite de aceste norme -

lezate sau puse în pericol prin săvârsirea faptelor incriminate.

În raport cu această gândire, au fost alcătuite 11 grupuri mari de infractiuni -

individualizate prin denumirea „titluri" -, grupuri organizate în continuare, după caz, în

subdiviziuni - „capitole" si „sectiuni".

Succesiunea incriminărilor a fost ordonată pe criteriul importantei relatiilor sociale care

fac obiectul ocrotirii penale, respectiv pe o scară descrescătoare, de la cel mai important

spre mai putin important, de la cel mai grav spre o gravitate redusă.

ASPECTE GENERALE SI COMUNE

INFRACłIUNILOR CONTRA SIGURANłEI STATULUI

Obiectul ocrotirii penale

Infractiunile din acest titlu au ca obiect juridic generic relatiile sociale privind

ocrotirea si apărarea statului. Aceste relatii sociale sunt cele formate în legătură cu

valorile sociale fundamentale care conditionează siguranta statului, în care sunt implicate

asemenea valori, si anume - unitatea, integritatea teritorială, suveranitatea si

independenta natională, ordinea constitutională.

Infractiunile contra sigurantei statului sunt, de regulă, lipsite de obiect material.

Exceptie de la această caracteristică generală fac unele fapte de trădare prin

ajutarea inamicului - al cărui obiect material îl constituie aeronave, aparate, armament,

diverse valori etc. predate sau procurate adversarului -, de trădare prin transmitere de

informatii secrete de stat - documente sau date care constituie informatii secrete de

stat puse la dispozitia unei puteri străine ori agentilor acesteia-, de atentat care pune în

pericol securitatea natională sau infractiuni contra persoanelor care se bucură de protectie

internatională - corpul persoanei/persoanelor asupra cărora se actionează.

Subiectii infractiunii

Subiectul activ nemijlocit (autorul) este, la unele din aceste infractiuni,

neparticularizat printr-o anume calitate, el putând fi deci orice persoană. La alte infractiuni

însă, subiectul activ este calificat, absenta calitătii pretinse în textul de lege fiind de natură a

conduce la o altă încadrare juridică. Astfel, la infractiunea de trădare, în toate cele trei

modalităti normative ale acesteia, subiectul activ are calitatea de cetătean român sau de

persoană fără cetătenie domiciliată pe teritoriul statului nostru; infractiunile de spionaj si

actiuni dusmănoase contra statului, calitatea autorului este de cetătean străin sau de

persoană fără cetătenie si nedomiciliată pe teritoriul român; în sfârsit, subiectul activ al

2

infractiunilor de divulgare a secretului care periclitează securitatea natională este

functionar.

Subiect activ al infractiunilor prevăzute în acest titlu poate fi si persoana juridică, potrivit

prevederilor art. 191 C. pen..

Infractiunile contra sigurantei statului sunt susceptibile a fi săvârsite în oricare

dintre formele de participatie - coautorat, instigare, complicitate.

Unele din aceste infractiuni - complotul, subminarea puterii de stat - presupun,

necesarmente, o pluralitate de făptuitori.

Subiectul pasiv al infractiunilor contra sigurantei statului este întotdeauna statul, iar

la o singură infractiune - contra persoanelor care se bucură de protectie internatională - apare,

alături de statul român, un al doilea subiect pasiv, calificat prin calitatea lui de persoană care

se bucură de protectie internatională.

Latura obiectivă

Elementul material (actus reus). Infractiunile contra sigurantei statului se

înfăptuiesc, de regulă, prin actiuni, sunt deci infractiuni comisive.

În exceptie de la regulă este infractiunea de nedenuntare, care se săvârseste

prin inactiune, fiind deci o infractiune omisivă.

O cerintă esentială a actiunilor/inactiunilor incriminate prin textele Titlului I

constă în provocarea unei stări de pericol pentru siguranta statului.

În legătură cu latura obiectivă a infractiunilor analizate mai este de retinut că

urmarea imediată a actiunilor-inactiunilor incriminate se caracterizează prin

producerea unei stări de pericol pentru siguranta statului. Ele apar, sub acest aspect,

ca infractiuni de pericol, întrucât legea nu cere a se concretiza un anume rezultat,

starea de pericol fiind implicită (intrinsecă) faptei.

Latura subiectivă

Forma de vinovătie (mens rea). Toate infractiunile contra sigurantei statului se comit,

sub aspectul laturii subiective, cu intentie. Într-o pozitie aparte, din punctul acesta de

vedere, este doar infractiunea de nedenuntare, care poate fi săvârsită atât cu intentie, cât si

din culpă.

La unele infractiuni, intentia este întotdeauna directă (trădarea), dar la cele mai

numeroase infractiuni intentia se poate manifesta si ca indirectă. Existenta si felul intentiei se

desprind din însăsi materialitatea faptei, deci ex re.

Nu se pretinde, pentru realizarea infractiunilor contra sigurantei statului existenta

unui mobil sau scop (cu unele exceptii), fiind indiferent ce interes l-a animat pe făptuitor să

facă actul prohibit (mobilul, odată dezvăluit si probat, poate servi doar la evaluarea naturii si

întinderii pedepsei aplicate inculpatului).

Forme. Modalităti. Sanctiuni

Forme. Legislatia penală în vigoare exclude, de principiu, incriminarea actelor de

pregătire a oricăror infractiuni. Prin derogare de la acest principiu, unele acte de pregătire a

infractiunilor prevăzute în art. 156, 157, 159-163, 165, 166, 1661 si art. 158 raportat la

infractiunea de trădare prin ajutarea inamicului au fost asimilate tentativei si incriminate

(art. 173, alin. (2) Cod penal), derogare ce îsi găseste explicatia în gradul sporit de

periculozitate socială pe care îl prezintă chiar si această formă imperfectă de activitate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Penal Special.pdf