Drept Privat Roman

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 9155
Mărime: 51.88KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector dr. Mircea Bocsan
Cursul de Drep Privat Roman prezentat a Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Drept, Cluj-Napoca este complex cuprinzand toate notiunile de drept din antichitatea romana cu analogii in zilele noastre.

Extras din document

CURS 1 3 octombrie 2007

Dreptul este un ansamblu de norme şi reguli cu caracter juridic = drept obiectiv = sistem de reglare al societăţii.

Dreptul roman cuprinde viaţa juridică a poporului roman până la moartea împăratului Iustinian în 565 AD.

Dreptul roman:

- baza majorităţii sistemelor de drept european

- bază educaţională = alfabet al dreptului = terminologia de bază este de sorginte latină; conţine tehnici şi principii; are o valoare istorică şi ştiinţifică.

Diviziunile dreptului roman:

I. 1. Drept natural – ius naturale – drept comun tuturor fiinţelor vii

2. Dreptul ginţilor – ius gentium – drept comun tuturor oamenilor

3. Drept civil – ius quintirium – dreptul cetăţii – aplicat numai cetăţenilor romani

II. 1. Drept civil – drept ce izvorăşte din lege – latura statică

2. Drept pretorian – drept ce izvorăşte din edictum pretorae – latura organică

III. 1. Drept scris – norme juridice edictate de anumite instituţii

2. Drept nescris - cutume

IV. 1. Drept public – se ocupă de reglementarea instituţiilor statului, a raporturilor dintre instituţii şi cetăţeni – sunt norme de interes general

2. Drept privat – reglementează raporturile juridice dintre cetăţeni.

CURS 2 10 octombrie 2007

ISTORIA ROMEI

I. Etapa regalităţii: de la fondarea Romei – 753 BC până la 510 BC

II. Etapa republicană: 510 – 27 BC

III. Etapa imperială: 27 BC – 565 AD

- principat (princeps): 27 BC – 284 AD

- dominat (dominus): 284 – 565 AD

I. Epoca regalităţii:

Statul roman era organizat sub forma unui regat condus de un rege: democraţie militară, întrucât regii erau aleşi de armată.

Regele – atribuţii: militare (comandantul armatei), religioase (mare preot), judecătoreşti (judecător).

Senatul – Adunarea bătrânilor – atribuţii: veghea la respectarea tradiţiilor, politica externă.

Adunările populare: toţi cei aflaţi sub arme (militarii): alegeau regele şi votau legile. Au fost 7 regi: Romulus, Tullus Hostilius (a organizat armata), Ancus Marcius , Numa Pompilius (a organizat cultura), Tarquinius Priscus (a organizat din punct de vedere edilitar), Servius Tullius (a reformat administrativ Roma), Tarquinius Superbus.

Reformele atribuite lui Servius Tullius: organizarea gentilică a fost înlocuită de adunările curiale: 30 de curii, 10 din fiecare etnie – latini, sabini şi etrusci. Împărţirea a fost făcută şi pe domiciliu şi triviul; împărţire cenzitară (în funcţie de venitul fiecăruia): prima clasă – cavalerii (1 milion de aşi avere) – 18 centurii; clasa a doua – clasa I – 125 mii de aşi – 80 de centurii, clasa a II-a, clasa a III-a; clasa a IV-a; clasa a; V-a; clasa meşteşugarilor, clasa muzicanţilor şi clasa săracilor, a căror singură avere erau copii.

TOTAL: 193 + 2 centurii, din care 98 erau cavalerii şi clasa I.

Votul se dădea pe centurii în adunările comiţiale pe Câmpul lui Marte.

II. Epoca republicană:

Regele a fost înlocuit de magistraţi. Restul instituţiilor rămân aceleaşi.

Magistraţii erau aleşi de adunările populare. Puterea era limitată, mandatul fiind de 1 an, avea caracter colegial – erau 2 consuli, 2 cenzori, 4 praetori, 10 tribuni. Predomina ius intercesiones – actele erau adoptate numai dacă erau aprobate de cei doi consuli în aceeaşi formă.

Magistraturile au apărut în etape diferite datorită luptelor dintre patricieni şi plebei.

1. Consulatul – regele a fost înlocuit de consul (2) cu un mandat de 1 an (guvernau câte o lună, alternativ)

2. Cenzura – 2 cenzori, cu un mandat de 18 luni o dată la 5 ani, când aveau loc recensămintele. Perioada dintre recensăminte – lustru – lustraţie, adică morală sau epurare morală.

3. Praetura – praetorii – praetor urban şi pretor peregrin – organizau justiţia

4. Questura – questorii – administrau finanţele

5. Edilii – plebei şi curuli – administrau oraşul

6. Tribun – magistratură specială – ocroteau interesele plebei; puteau uza de dreptul de veto

7. Dictator – magistratură cu caracter excepţional – apărea numai în situaţii de criză; era numit de Senat şi avea un mandat de 6 luni.

8. Guvernatori – magistraţi provinciali

III. Epoca imperială:

Primul împărat – Octavian – 27 BC – diplomat. Senatul votează toate legile, în timp ce adunările populare îşi pierd din importanţă.

a. Principatul – prima etapă a epocii imperiale – perioadă de maximă înflorire a statului roman, din punct de vedere economic, cultural şi juridic

b. Dominatul – imperiul a fost împărţit în două: Imperiul Roman de Apus şi cel de Răsărit în anul 476 AD – anul căderii Romei. Se desfiinţează toate instituţiile, mai puţin cea a împăratului – împăratul din Imperiul Roman de Apus.

CURS 3 17 octombrie 2007

IZVOARELE DREPTULUI ROMAN

Izvor de drept – acea formă de manifestare a dreptului

1. obiceiul/cutuma

2. legea

3. edictele magistraţilor

4. Senatus Consultele

5. Constituţiile imperiale

6. Iuris Predenta

1. Obiceiul/Cutuma: cel mai vechi izvor al dreptului; nescris; consacrat printr-o utilizare repetată; a revenit în prim-plan în Evul Mediu.

2. Legea: odată cu apariţia Statului, cutuma nu mai este corespunzătoare; Legea celor 12 table; legile erau de 2 tipuri la Roma: rogate şi date; primul pas în elaborarea unei legi este un proiect de lege făcut de magistraţi. Structura: prescriptio (partea de început a legii), rogatio (conţinutul propriu-zis), sanctio (consecinţele încălcării normelor cuprinse în lege). Legile puteau fi: legi perfecte (interziceau anumite activităţi), legi mai puţin perfecte (amenzile), legi imperfecte (nu prevedeau nici o sancţiune).

3. Edictele magistraţilor: în sens general înseamnă un anunţ public. Fiecare magistrat dădea un edict prin care aducea la cunoştinţa generală intenţiile lui şi cum vrea să le realizeze.

Preview document

Drept Privat Roman - Pagina 1
Drept Privat Roman - Pagina 2
Drept Privat Roman - Pagina 3
Drept Privat Roman - Pagina 4
Drept Privat Roman - Pagina 5
Drept Privat Roman - Pagina 6
Drept Privat Roman - Pagina 7
Drept Privat Roman - Pagina 8
Drept Privat Roman - Pagina 9
Drept Privat Roman - Pagina 10
Drept Privat Roman - Pagina 11
Drept Privat Roman - Pagina 12
Drept Privat Roman - Pagina 13
Drept Privat Roman - Pagina 14
Drept Privat Roman - Pagina 15
Drept Privat Roman - Pagina 16
Drept Privat Roman - Pagina 17
Drept Privat Roman - Pagina 18
Drept Privat Roman - Pagina 19
Drept Privat Roman - Pagina 20
Drept Privat Roman - Pagina 21
Drept Privat Roman - Pagina 22
Drept Privat Roman - Pagina 23
Drept Privat Roman - Pagina 24
Drept Privat Roman - Pagina 25
Drept Privat Roman - Pagina 26
Drept Privat Roman - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Drept Privat Roman.doc

Alții au mai descărcat și

Identificarea Criminalistica cu Ajutorul Portretului Robot

Capitolul I Notiunea generala de identificare criminalistica 1. Consideratii generale Stabilirea adevarului in justitie se realizeaza prin...

Metodologia Investigării Infracțiunilor de Corupție

CONSIDERAŢII GENERALE Secţiunea I Explicaţii preliminare Cuvântul corupţie vine de la termenul latin „CORUPTIO”, caracterizând o anumită...

Pruncuciderea

CAPITOLUL I I.Introducere Din cele mai vechi timpuri legile de pretutindeni au ocrotit persoana umană, socotind că toţi cei care atentau la...

Amprentele Papilare

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE Amprentele papilare (digitale, palmare şi plantare) sunt impresiuni ale reliefului crestelor papilare, prezente...

Drept Roman

1.Cutuma ca izvor al dreptului roman In epoca veche cel mai important izvor al dreptului roman a fost cutuma sau obiceiul (este definita ca ecea...

Principiile Dreptului - Aspecte Teoretico - Practice

Argumente privind actualitatea temei investigate si gradul de studiere a acesteia. Principiile dreptului reprezinta un domeniu de interes...

Politica Europeana pentru Protectia Mediului

CAPITOLUL I REGLEMENTĂRI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI Reglementările privind protecţia mediului, aliniate la cerinţele Uniunii Europene, au fost...

Scurta Prezentare a Dreptului Roman

I. Definiţia Dreptului Roman A da o definiție concisă Dreptului roman nu este de ajuns, asta ar însemna să răpim din complexitatea acestei stiințe...

Ai nevoie de altceva?