Drept Procesual Civil

CAPITOLUL I

PROCEDURA DE JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ

1. Consideraţii preliminare

Procesul civil parcurge două mari faze: judecata şi executarea silită.Faza judecăţii poate străbate şi ea mai multe stadii: judecata în primă instanmţă, judecata în apel, judecata în recurs, judecata în cadrul celorlalte căi de atac (extraordinare). In cadrul acestor stadii judecata parcurge în linii mari aceleaşi etape şi anume: etapa scrisă, etapa dezbaterilor (a judecăţii propriu-zise), etapa deliberării şi pronunţării hotărârii judecătoreşti.

Etapa (faza) scrisă începe în momentul depunerii cererii de chemare în judecată şi se sfârşeşte la prima zi de înfăţişare. Această etapă are rolul de a determina cu precizie elementele principale ale judecăţii: părţile litigante, obiectul litigiului şi modul în care părţile îşi vor dovedi ori îşi vor apăra drepturile şi interesele.

Corespunzător acestor elemente menţionăm ca acte procesuale specifice acestei etape: cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvenţională, copii de pe înscrisuri etc. – ca acte ale părţilor – şi rezoluţia de primire a cererii de chemare în judecată, fixarea termenului de judecată, citarea părţilor, încheieri privind luarea măsurilor asigurătorii etc. – acte ale instanţei.

Etapa dezbaterilor sau faza judecăţii propriu-zise începe odată cu prima zi de înfăţişare şi durează până la închiderea dezbaterilor asupra fondului. Faza judecăţii propriu-zise este faza publică, orală şi contradictorie a procesului. In această etapă se administrează probele şi au loc discuţii contradictorii asupra fondului cauzei. Faza judecăţii propriu-zise – de regulă – se desfăşoară în mai multe termene de judecată; nu este exclus ca ea să se desăvârşească şi în cadrul unui singur termen.

Actele procesuale specifice acestei etape sunt actele efectuate pentru administrarea probelor (cereri, procese-verbale, rapoarte de expertiză etc.), citaţii, încheieri de şedinţă etc.

Etapa deliberării şi pronunţării hotărârii este ultima fază a judecăţii în faţa primei instanţe. Din punct de vedere al desfăşurării ea cuprinde două momente: deliberarea şi pronunţarea hotărârii.

Actele procesuale ce se efectuează în această etapă sunt: minuta, încheieri de amânare a pronunţării şi hotărârea, actul final şi de dispoziţie al instanţei.

2. Procedura prealabilă şedinţei de judecată

2.1. Depunerea şi primirea cererii de chemare în judecată

In materie civilă instanţele judecătoreşti sunt sesizate prin cererea de chemare în judecată care pune în mişcare acţiunea civilă, investind instanţa cu judecarea cauzei.

Preşedintele instanţei sau judecătorul de serviciu, primind cererea, va face verificări pentru a vedea dacă s-au respectat condiţiile cerute de lege în ceea ce priveşte cuprinsul, numărul de exemplare etc.

Preşedintele, aşa cum prevede art.114 ind.1 C.proc.civ.,” îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, fixează termenul de judecată pe care, sub semnătură, îi dă în cunoştinţă reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte părţi vor fi citate potrivit legii.

Preşedintele va dispune în acelaşi timp să se comunice pârâtului, o dată cu citaţia, copii de pe cerere şi de pe înscrisuri, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinarea cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată.

Primul termen de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei pârâtul să aibă la dispoziţie cel puţin 15 de zile pentru a-şi pregăti apărarea, iar în procesele urgente, cel puţin 5 zile.” Potrivit art.53, alin.1 din Legea privind organizarea judiciară, nr.304/2004, repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.

Prin primirea cererii instanţa se investeşte cu judecarea ei, şi, în consecinţă, urmează a se efectua lucrările pregătitoare pentru judecarea cauzei şi anume:

- să verifice plata taxelor de timbru. Prin plata taxelor de timbru se recuperează o parte din cheltuielile efectuate de către stat pentru organizarea şi distribuirea justiţiei. In consecinţă, ele se datorează şi se plătesc anticipat;

- să fixeze primul termen de judecată. Primul termen de judecată trebuie fixat în aşa fel încât pârâtul, după primirea citaţiei, să aibă cel puţin 15 de zile pentru pregătirea apărării şi depunerea întâmpinării; în pricinile urgente acest termen poate fi redus până la cel puţin 5 zile. Nerespectarea acestui termen poate fi invocată de pârât pe cale de excepţie;

- să dispună citarea părţilor. Reclamantul va fi citat numai în cazul când nu este de faţă la fixarea termenului; în cazul în care el este de faţă la fixarea termenului nu va mai fi citat, luând termenul în cunoştinţă. Termenul luat în cunoştinţă nu poate fi preschimbat decât cu citarea părţilor şi pentru motive temeinice. Citarea pârâtului va fi făcută întotdeauna în mod efectiv, totodată urmând a fi comunicate şi copii de pe cererea de chemare în judecată şi de pe actele anexate ei, cu invitaţia de a depune la dosarul cauzei întâmpinare cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată.

Cererea de chemare în judecată se consideră depusă din ziua în care a fost primită şi înregistrată la instanţa respectivă, iar când a fost expediată prin poştă, din ziua când a fost predată la poştă recomandat.

2.2. Pregătirea şedinţei de judecată

Pentru întocmirea dosarului cauzei, după primirea cererii de chemare în judecată, aceasta şi anexele ei se aşează într-o mapă pe care se scrie numărul de înregistrare (din registrul general de dosare) denumirea instanţei de judecată, numele părţilor din proces, precum şi natura cauzei. După aceste operaţiuni dosarul cauzei va mai fi înregistrat în opisul alfabetic, în condica de termene pentru arhivă şi în registrul informativ.

Prin intermediul acestor operaţiuni se va putea şti în fiecare moment unde se găseşte dosarul cauzei, cât şi stadiul în care acestea se află.

Dosarul cauzei se trimite apoi la biroul de citaţii pentru a se efectua citarea părţilor. După îndeplinirea acestei lucrări, dosarul se restituie la arhivă unde se păstrează până în preziua judecăţii.

Cu una sau două zile anterior termenului fixat pentru judecată, dosarele se scot de la arhivă de către grefierul de şedinţă în vederea pregătirii şedinţei de judecată. Acesta va verifica modul de îndeplinire a procedurii în fiecare dosar, făcându-şi menţiunile necesare pentru a putea aduce la cunoştinţa instanţei starea în care se află cauza, atunci când aceasta va fi luată în dezbatere.

Grefierul de şedinţă va înregistra dosarele în condica de şedinţă, după care va întocmi lista proceselor ce urmează a fi dezbătute la acel termen de judecată.

In conformitate cu dispoziţiile art.125 alin.1 C.proc.civ., lista proceselor va trebui să fie afişată în ziua judecăţii cu cel puţin o oră înainte de începerea şedinţei.