Drept Procesual Civil I

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 60 în total
Cuvinte : 44044
Mărime: 147.66KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Principiile fundamentale ale procesului civil

Forma procesului civil

Sesizarea instantei

Este de principiu, facuta de partea interesata. Ca regula, nu avem sesizare din oficiu. De la regula conform careia isntanta se pronunta doar sesizata si nu din oficiu sunt si exceptii: la punerea sub interdictie (art 165 NCC) avem aceasta exceptie de la regula de baza; la divort unde traditional au existat cereri asupra carora judecatorul se pronunta chiar daca nu i s-a cerut acest lucru (exceptia e partiala pentru ca partile totusi cer ceva, divortul) cand instanta se pronunta asupra autoritatii parintesti si asupra contributiei la cheltuieli chiar daca partile nu au solicitat; exceptia din materie penala unde codul de procedura pennala prevede exceptie atunci cand o persoana nu are capacitate de exercitiu sau e restransa, actiunea civila din procesul penal poate fi exercitata din oficiu). Mai sunt si alte exceptii, dar acestea sunt cele mai cunoscute.

Mai exista o situatie usor diferita cand instanta e invocata de un organ stabilit de lege. Exemplul cel mai facil e actiunea pe care procurorul o exercita cand legea ii permite (art 92 NCPC). Procurorul poate porni o actiune civila cand e necesar pentru apararea dr si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdictie si disparutilor.

Indiferent de oricine depune cererea, instanta trrebuie sa se pronunte doar in limitele cererii.

Cercetarea procesului si dezbaterile

Aici este grosul procesului pentru ca se administreaza probe, se invoca exceptii, se pun concluzii. Intervin o serie de principii despre care vom vorbi dupa hotarare.

Hotararea

Hotararea este scopul final. Este o dezlegare in drept si devine obligatorie pentru parti (Jurisdictio si Imperio).

Definitia procesului civil

Procesul civil este activitatea desfasurata de catre instanta, parti, organele de executare si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea de catre organele jduecatoresti a justitiei in pricinile civile, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii, conform procedurii prevazute de lege.

Asadar, procesul continua si prin executarea silita, nu se termina prin hotararea judecatoreasca. Aceasta executare silita poate sa existe sau nu. Poate partea care pierde executa de indata hotararaea fara sa fie silita. Aceasta executare silita este parte componenta a procesului civil ---> in vederea realizarii (de exemplu, actune in constituire --> o hotarare prin care se tine loc de contract de vanzare-cumparare) sau stabilirii (de exemplu la revendicare, aici se stabileste un drept, nu se constituie) drepturilor si intereselor civile (pentru ca sunt actiuni civile care nu au acoperire intr-un drept subiectiv ci intr-un interes legitim --> actiunea posesorie unde se apara starea de fapt a posesiei, care nu e aflata intr-un drept) deduse judecatii si executarii silite a hj sau a altor titluri executorii (care provine dintr-un inscris care nu e hj cum ar fi un act notarial prin care se constata un imprumut cu care poti sa te duci direct la executorul judecatoresc, fara proces). Aceasta a fost o prezentare a definitiei.

Principiile procesului civil (nu o sa le avem de enumerat)

Acestea se gasesc in Constitutie, NCPC, Legea 303, CEDO, si Pactul international privind..

Aceste principii nu reprezinta o noutate majora, Nu au aparut odata cu NCPC. In vechiul cod nu exista un capitol dinstinct numit principii fundamentale. Codul incepea brusc cu competenta. NCPC are un titlu preliminar in care dupa capitolul 1 vine capitolul 2 numit Principiile fundamentale ale procesului civil. Majoritatea principiilor de aici au existat si erau cunoscute si sub imperiul vechiului cod, dar nu erau enuntate expres. Nu trebuie sa privim cu o oarecare noutate aceste principii, dar importanta lor s-a accentuat.

Principiul legalitatii (art 7 NCPC)

Justitia se infaptuieste in numele legii, in conformitate cu dispozitiile legii. Jud are indatorirea de a asigura respectarea acestor dispozitii. Mai interesante sunt consecintele. Jud nu poate decide contra legii chiar daca actioneaza conform convingerilor sale. Ceea ce spune acest articol este ca judecatorul actioneaza conform legii, nu conform propriei sale constiinte sau convingeri. In comentarii, studii, sunt critici de multe ori la adresa legii. Si judecatorii scriu critici, dar ei nu se pot opune ei in procesul civil. Sigur, ei pot invoca exceptii de neconstitutionalitate. Jud au doua solutii: judeca dupa o lege nedreapta sau isi dau demisia. Judecatorul nu face legea, el doar asigura respectarea ei, nu poate creea norme, nu se poate pronunta creand el insusi reguli juridice care nu exista sau ignorand unele care exista si sunt opuse convingerilor lui. RIL care da judecatorului ICCJ puterea de a stabili norme exista, dar el nu face decat sa arate celorlalte instante cum sa interpreteze o lege, nu sa inventeze una noua. Astfel, jurisprudenta nu e izvorde drept pt ca RIL nu e izvor de drept, nu este o lege noua, ci doar o interpretare a unei legi. O alta consecinta este ca jud nu poate judeca in echitate, ci dupa lege (astfel, daca partea are dreptate dar recursul nu a fost depus in termen, nu i se va permite sa il mai depuna). O alta consecinta este aceea ca judecatorul e dator sa interpreteze legea.

Articolul 7 e interesant pentru ca daca vedem doar legea interna lucrurile sunt simple. Dar, tot aici, trebuie sa intelegem lege lato sensu. La un moment dat jud ar putea sa inlature o lege in virtutea faptului ca intra in conlict cu conventie itnernationala cum au facut judecatorii in cazul aplicarii directe a CEDO cand legea romana spunea ca actiunile in revendicare sunt inadmisibile pana cand se da o lege noua, dar art 1 CEDO spune ca CEDO are prioritate in fata legii nationale. Tot aici intra aplicarea DUE. Daca judecatorul aplica direct acele norme se incadreaza in art 7 pt ca el aplica legea in sensul de lege lato sensu.

Principiul contradictorialitatii (art 14 NCPC)

Este unul dintre cele mai importante principii. El vine din materia procesului. Materia procesului este una conflictuala. Prof Ciobanu in tratatul din '96 a aratat ca in realitate conflictul exista in orice raport juridic civil (chiar daca intr-un ct de v-c esti intr-o relatie de amicitie, in substanta tot un conflict este pentru ca este o opozitie de interese). De cele mai multe ori nu se ajunge la proces, dar acest conflict latent daca nu poate sa fie stins pe cale de intelegere genereaza litigii. Atunci avem o exprimare procesuala a conflictului existent in orice raport civil. Astfel, procesul civil cupridne 2 parti si judecatorul trebuie sa asculte ambele opinii, concluzii, inscrisuri, neputand lua o decizie inainte. Contradictorialitatea nu exista doar atunci cand jduecatorul ii asculta efectiv. Daca ii citeaza si nu vin la proces evident ca nu poate sa opreasca procesul aici.

La art 14 alin (1) se spune ca instanta nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor daca legea nu prevede altfel. judecatorul te citeaza asigurandu-ti posibilitatea savii in fata lui si sa spui ce ai de spus. Sunt situatii in care nu exista contradictorialitate si o sa le abordam imediat.

Instanta trebuie sa citeze partile, aceasta fiind garantia cotnradictorialitatii. Instanta trebuie sa puna in discutia partilor toate exceptiile, imprejurarile de fapt sau de drept invocate. De exemplu, vom vedea ca la un moment dat instanta apreciaza ca e nevoie de o proba in proces pe care nimeni nu a solicitat-o. Pentru aflarea adevarului, instanta ar putea sa o administreze totusi. Instanta trebuie sa constate ca nimeni n-a cerut-o, trebuie sa puna in discutia partilor daca nu cumva aceasta proba e utila. Daca toti zic nu si ea zice da, poate sa o administreze abia atunci. De exemplu, observa ca cererea e netimbrata desi trebuia platita o taxa de timbru. Ea nu anuleaza direct cererea, ci pune in discutia partilor daca cererea e timbrata sau nu si abia apoi anuleaza cererea.

Instanta trebuie sa si spuna de ce crede un anumit lucru. Unele instante invoca, de exemplu, exceptia prescriptiei fara sa zica de ce. Daca instanta nu dezvolta aceasta idee, nu ai cum sa te aperi. NCPC obliga instanta sa si motiveze ca partile sa-si poata exprima in cunostinta ideile, nu doar intuind. Totusi, exista astfel posibilitatea antepronuntarii de catre instanta in aceasta situatie.

Instanta trebuie sa isi intemeieze hot doar pe motive de fapt si de drept. Daca se inchid dezbaterile si dupa aceea instanta spune ca n-avea dreptate nici ala nici ala si ca a gasit ea acum teza juridica ce dezleaga problema si ca pe aceasta teza gasita acum dupa dezbateri va judeca nu e bine. Cauza trebuie repusa pe rol si sa spui ce ai gandit dupa si abia dupa aceea sa inchizi din nou dezbaterile pentru ca poate pe noua teza partile ar fi avut argumente sa o combata. Un alt exemplu este cand o parte solicita cheltuieli si spune ca depune dovada dupa dezbateri. Nu se poate, pentru ca acele dovezi, chitante poate nu sunt bune. Pot fi contestate. De asemenea, sunt inscrisuri importante care se depun dupa inchiderea dezbaterilor si daca sunt chiar asa importante cauza trebuie repusa pe rol. Instanta nu poate sa isi intemeieze hotararea pe aspecte cunoscute prin propriile simturi fara ca acestea sa fi fost probe in dosar.

In privinta partilor, ele trebuie sa faca cunsocute motivele de fapt si de drept si mijloacele de proba. Ele trebuie sa expuna situatia de fapt in mod corect si complet. Si daca nu fac asa ce? Textul nu ramane doar la valoare de principiu. La art 194 e forma cererii de chemare in judecata si la punctul d se arata ca cererea trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept. Cererea care nu le cuprinde este nula. Asadar exista si aplicari concrete. De asemenea, art 21 spune ca dupa primirea cererii de chemare in judecata, instanta comunica cererea paratului punandu-i in vedere ca in 25 de zile sa depuna o intampinare ce sa cuprinda toate exceptiile lui si apararile fata de actiunea reclamantului. Dupa aceea el nu mai poate administra probe sau invoca exceptii. Astfel, acestea sunt aplicatii ale principiului contradictorialitatii. Aici vorbim, sigur de regula de principiu, dar concretizarile sunt suficient de multe. Instanta e obligata sa puna in discutia partilor, dar si partile trebuie sa-si expuna punctul de vedere. Nu poti sa le obligi, dar nu pot invoca de exemplu ca motiv de recurs faptul ca au avut alt punct de vedere.

Sunt situatii in care acest principiu e partial inlaturat din ratiuni ce tin fie de urgenta unui proces sau unei proceduri, fie de natura lui. De exemplu, daca vorbim de o procedura de sechestru asigurator. Pana la solutionarea unui proces, pentreu ca cel chemat in judecata sa nu isi agraveze starea de insolv, partea reclamanta poate cere masuri asiguratorii. Aici vorbim de inainte sa inceapa sa-si vanda bunurile. Putem vorbi de sechestru, popriri. Daca creditorul castiga, le transforma in masuri executorii si daca pierde, le va disponibiliza si poate plati daune pentru aceste masuri asiguratorii. Desigur, ca nu se citeaza o persoana ca sa ii zici ca peste 20 de zile poate ii va bloca conturile pentru ca in timpul asta poate sa isi mareasca starea de insolv. Astfel, totul se petrece in secret. Partea impotriva careia s-a luat masura tot afla pana la urma si poate face apel unde se vor cita ambele parti. Mai sunt si alte ipoteze. De exemplu se incearca luarea unor masuri temporare si foarte urgente astfel incat citarea unei parti din strainatate ar dura mai mult decat timpul necesar unei masuri. Astfel, avem ordonanta presed care e rapida. Ulterior, pot face apel partile. Mai sunt situatii cand lipsa de cotnr decurge din natura pricinii (masurile necontencioase). Aici cel care formuleaza cererea nu cere un drept impotriva unei persoane (de exemplu, cere infiintarea unei asociatii). Nu se cere un drept impotriva cuiva. Atunci se va cita doar eventual persoana care a depus cererea sau nici chiar atat.

Preview document

Drept Procesual Civil I - Pagina 1
Drept Procesual Civil I - Pagina 2
Drept Procesual Civil I - Pagina 3
Drept Procesual Civil I - Pagina 4
Drept Procesual Civil I - Pagina 5
Drept Procesual Civil I - Pagina 6
Drept Procesual Civil I - Pagina 7
Drept Procesual Civil I - Pagina 8
Drept Procesual Civil I - Pagina 9
Drept Procesual Civil I - Pagina 10
Drept Procesual Civil I - Pagina 11
Drept Procesual Civil I - Pagina 12
Drept Procesual Civil I - Pagina 13
Drept Procesual Civil I - Pagina 14
Drept Procesual Civil I - Pagina 15
Drept Procesual Civil I - Pagina 16
Drept Procesual Civil I - Pagina 17
Drept Procesual Civil I - Pagina 18
Drept Procesual Civil I - Pagina 19
Drept Procesual Civil I - Pagina 20
Drept Procesual Civil I - Pagina 21
Drept Procesual Civil I - Pagina 22
Drept Procesual Civil I - Pagina 23
Drept Procesual Civil I - Pagina 24
Drept Procesual Civil I - Pagina 25
Drept Procesual Civil I - Pagina 26
Drept Procesual Civil I - Pagina 27
Drept Procesual Civil I - Pagina 28
Drept Procesual Civil I - Pagina 29
Drept Procesual Civil I - Pagina 30
Drept Procesual Civil I - Pagina 31
Drept Procesual Civil I - Pagina 32
Drept Procesual Civil I - Pagina 33
Drept Procesual Civil I - Pagina 34
Drept Procesual Civil I - Pagina 35
Drept Procesual Civil I - Pagina 36
Drept Procesual Civil I - Pagina 37
Drept Procesual Civil I - Pagina 38
Drept Procesual Civil I - Pagina 39
Drept Procesual Civil I - Pagina 40
Drept Procesual Civil I - Pagina 41
Drept Procesual Civil I - Pagina 42
Drept Procesual Civil I - Pagina 43
Drept Procesual Civil I - Pagina 44
Drept Procesual Civil I - Pagina 45
Drept Procesual Civil I - Pagina 46
Drept Procesual Civil I - Pagina 47
Drept Procesual Civil I - Pagina 48
Drept Procesual Civil I - Pagina 49
Drept Procesual Civil I - Pagina 50
Drept Procesual Civil I - Pagina 51
Drept Procesual Civil I - Pagina 52
Drept Procesual Civil I - Pagina 53
Drept Procesual Civil I - Pagina 54
Drept Procesual Civil I - Pagina 55
Drept Procesual Civil I - Pagina 56
Drept Procesual Civil I - Pagina 57
Drept Procesual Civil I - Pagina 58
Drept Procesual Civil I - Pagina 59
Drept Procesual Civil I - Pagina 60

Conținut arhivă zip

  • Drept Procesual Civil I.docx

Alții au mai descărcat și

Desfacerea Căsătoriei pe Cale Notarială

INTRODUCERE Conform Noului Cod civil, care preia dispoziţiile constituţionale şi cele ale Codului Familiei, familia are la bază căsătoria liber...

Drept administrativ

Notiunea de administratie publica este o notiune centrala pentru dreptul administrativ. O problema care s-a ridicat de-a lungul vremii a privit...

Drept penal - procedură

Prin savarsirea unei infractiuni se incalca o norma juridica edictata de catre legiuitor, luand nastere un raport juridic de conflict intre...

Drept Procesual Penal

1.Dispozitii generale privind urmarirea penala Urmărirea penală are ca obiect colectarea probelor necesare cu privire la existența infracțiunii,...

Drept Procesual Civil

Notiuni introductive in studiul dreptului procesual civil Dreptul procesual civil este acea ramură de drept care include totalitatea normelor...

Suport curs criminalistică

Capitolul I :Tehnica criminalistică 1.Noțiuni introductive 1.1. Definiția criminalisticii Scopul procesului penal este cel al constatării la...

Drept Administrativ II

Principala forma de activitate a autoritatilor administratiei publice se concretizeaza in adoptarea de acte administrative producatoare de efecte...

Drept internațional public

DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC - CURS 1 PARTICULARITĂȚILE DREPTULUI INTERNAȚIONAL PUBLIC 1. Ordinea juridica internațională 2. Trăsăturile...

Ai nevoie de altceva?