Extras din document
Not introd gen pv sis p.pen
1. Def p.pen
P.pen reprez activitatea regl de lege, desfasurata de organele competente cu participarea partilor si a altor pers², in scopul constatarii la timp si in mod concret a faptelor ce constituie infr² si justa pedepsire a infractorilor a.i. orice pers care a savarsit o infr sa fie pedepsit potrivit vinovatiei sale si nici o pers nevinovata sa nu fie trasa la raspundere pen, urmarind prin aceasta apararea ordinii sociala si a celei de dr, apararea pers, a dr² si lib² acesteia, prevenirea infr², precum si educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor.
2. Tras² p.pen
Def p.pen cupr trasaturile esentiale ce carac p.pen:
1) Term de proces deriva din cuv lat processus care inseamna inaintare, progres.
P.pen se infatiseaza ca o succesiune de acte care cst un complex si care, desfasurandu-se coordonat si progresiv de la sesizarea organelor jud competente si pana la rezolvarea definitiva a conflictului de dr, urmareste aflarea adevarului si adoptarea unei solutii juste.
2) P.pen e o activitate regl de lege.
Mm decat in alte sectoare de activitate jud, in p.pen legiuitorul, prin regl pe care o face, mentioneaza in cele mai mici amanunte cum sa se procedeze in rezolvarea cauzelor pen.
3) P.pen se desfasoara cu participarea partilor si a altor pers².
Organele competente sa desfasoare activitatea procesuala sunt organele jud, adica organele de stat care prin prepusii lor actioneaza ca subiecti oficiali in anumite faze ale p.pen. Organele jud sunt: organele de cercetare ale politiei jud, procur si inst² jude.
Partile participante la p.pen sunt pf²/pj² care au dr² si obl² de ordin pen sau civ ce se nasc in activitatea procesual pen. Sunt parti in p.pen: inc, partea vatamata, partea civ si partea responsabila civilmente. Alte pers² participante in p.pen sunt: martorul, expertul, interpretul etc.
4) Def p.pen cuprinde precizarea scopului pt care se desfasoara activitatea respectiva, p.pen avand atat un scop imediat (specific), cat si un scop mediat (gen). S.imed consta in constatarea la timp si in mod complet a faptelor ce cst infr² si, de asemenea, in justa pedepsire a infractorilor. S.med e de a contribui la apararea ordinii soc si a celei de dr, la apararea pers, a dr² si lib² acesteia, la prevenirea infr² si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor.
3. Fazele p.pen
Sunt diviziuni ale p.pen, in care isi desfasoara activitatea o anumita categorie de organe jud in indeplinirea atributiilor, activitate desfasurata in mod succesiv, progresiv si coordonat. Diviziunea in faze e specifica p.pen, spre deo de p.civ care se carac prin caracterul unitar al desfasurarii sale intrucat de la inceputul sau si pana la sfarsit, p.civ se desfasoara in fata inst de jude.
In p.pen se disting 3 faze:
1) U.p, in cadrul careia se desfasoara activitatea in vederea identificarii faptuitorului unei infr, prinderii acestuia si administrarii probelor necesare pt stabilirea faptei si vinovatiei si pt trimiterea in jude a inc sau inc² prin rechizitoriul procur.
2) Jude, care incepe cu sesizarea inst de jude prin inaintarea rechizitoriului procur si a intregului dosar cuprinzand probele administrate si continua cu solutionarea cauzei pen in conditii de publicitate, deplina contradictorialitate, de exercitare plenara a dr la aparare a.i. hotararea inst sa exprime adevarul cu pv la fapta savarsita si gradul de vinovatie al faptuitorului, acestea sintetizate in sanctiunea pen aplicata acestuia.
3) Punerea in exec a hot² jude are ca scop traducerea in viata a hot pen, adica realizarea practica a l.pen si a l.p.pen
In prima faza isi desf activ org² de cercetare ale pol jud si procur si, doar in mod exc instanta de jude, cand procur solicita arestarea preventiva.
In a doua faza isi desf activ instanta de jude cu part, de reg, a procur.
In a treia faza isi desf activ instanta de jude, procur, org² de cercetare ale pol jud si ale Min de Justitie.
Trecerea p.pen prin cele 3 faze reprez schema sa tipica, dar e pos ca p.pen sa nu parcurga toate fazele:
-i.u.p sau s.u.p ca sol de netrim in jude ce pot fi dispuse de procur, intrerup cont p.pen in celelalte 2 faze
-pronuntarea de catre instanta de jude a sol achitarii inc inlatura ultima faza
In toate aceste faze ne aflam in prez formelor atipice ale p.pen.
4. Not si ob dr p.pen
DPP ro, ramura a sis de dr, cupr tot normelor jur care regl activ org² jud si a partilor, precum si rap care se sb intre ele in vederea constatarii tuturor faptelor ce cst infr² si a aplicarii ped² si mas² prev de lege celor care le-au sav. Prin urmare, ob de regl al dr p.p ro e p.pen.
DPP nu poate sa fi confundat cu p.pen pt ca, in timp ce p.pen e o activ concreta, un fen de viata jur, DPP constituie indrumatorul legal si obligatoriu al acestei activ.
Cele mm dintre nj² procesual pen sunt concentrate in CPP, care cupr regl unitara si sistematizata a intregului p.pen.
CPP actual e impartit in 2 mari parti: gen si spec. P.gen cupr: Regulile de baza si actiunile in p.pen; Competenta; Pb² si mijl² de pb; Mas² preventive si alte mas procesuale; Acte procesuale si procedurale comune. P.spec cupr: Urmarirea pen; Judecata; Exec hot² pen; Proceduri speciale.
5. Leg² DPP cu alte ram de dr
DPP e in primul rand leg de dr cst doc la baza oricarei ramuri de dr stau normele jur cst, care sb princi² fundam ale tuturor ram² de dr.
DPP e strict leg de DP, DP substantial nefiind de aplicatiune imediata, ci el se transpune in viata prin interm DPP.
DPP se afla in stransa leg cu DPC, cele 2 ram regl 2 forme ale aceleiasi activ de jude, justitia realizandu-se atat prin jud cauzelor pen, cat si al celor civ.
Leg² ex si intre DPP si DC, cst mai ales in aportul DC in regl unor inst² ale DPP (egs partea civ, partea resp civ, actiunea civ).
Leg DPP cu DFam se mani prin interm unor inst² cum sunt: mas² de ocrotire.
DPP are leg si cu DAdm. Astfel sunt nr sit² in care o activ jud regl de CPP se infaptuieste de un org adm: exec mandatului de arestare prev de catre pol, inmanarea citatiilor prin interm serv postal.
6. Izv² DPP
Not de izv de dr poate fi util cf TGD atat in sens formal, cat si in sens material. Prin izv de dr in sens mat se inteleg cond² mat de existenta a societatii, cond² care det continutul vointei poporului, vointa care, la randul sau, se exprima prin intermediul Parl in nj². In sens formal, prin izv de dr se inteleg formele specifice de exprimare a nj².
Dintre cele mai importante izv² de DPP mentionam:
-Cst ca lege fundam cst izv de DPP intrucat contine nr norme cu carac general care au relevanta directa asupra DPP prin interm unor institutii pe care le regl;
-CPP reprez sediul materiei, adica legea de baza in domeniul activ procesuale in cauzele pen. CPP cupr maj normele procesual pen care regl intreaga desf a p.pen, activ org² jud, desf in vederea tragerii la rasp pen a pers² care au sav infr². CPP reprez cel mai important izv de DPP si e impartit in 2 parti: p.gen si p.spc;
-CP e izv al DPP doc cupr unele norme cu continut procedural, cum ar fi: normele care prevad modul in care se pune in miscare actiunea pen in cazul anumitor infr² sau acele norme care prevad cond² in care se stinge actiunea pen, precum si normele care pv lipsa plangerii prealabile ori impacarea partilor;
-CPC cst izv al DPP doc lacunele CPP sunt completate cu disp² ale CPC in masura in care aceste disp² nu deroga de la disp² l.proc.pen;
-legile de organizare a org² jud pot fi retinute ca izv ale DPP prin interm disp² care prevad structura organizatorica a inst² jude si a Min Pb, modul de cst a completelor de jude, competenta gen a org² de jude si atributiile Parchetelor;
-trat² si conventiile internat care cupr norme procesual pen si prin care diferite state isi acorda asistenta jud cst izv² ale DPP in masura in care sunt ratificate de organul legislativ ro.
Legea fiind sg izv de DPP, org² jud au obl sa desf p.pen in cf cu legea, potrivit nj² adoptate de organul legislativ (Parl); drept consecinta a acestui princi nu pot fi cons izv² ale DPP nici pratica jud si nici cutuma.
Practica jud (sol² org² jud) nu poate fi invocata ca izv² de DPP intrucat org² jud sunt chemate doar sa aplice legea, ele nefiind indreptatite sa edicteze nj². De aceea, modul in care un organ de urmarire pen sau inst de jude a solutionat o cauza pen nu e obl pt celelalte org² jud in rezolvarea altor cauze, chiar similare. Exc: disp² care regl recursul in interesul legii.
Procur gen al Parchetului de pe langa ICCJ, direct, sau ministrul justitiei, prin interm procur gen al Parchetului de pe langa ICCJ are dr, pt a asig interpretarea si aplicarea unitara a legilor pen si de procedura pen pe intreg ter tarii, sa ceara ICCJ sa se pronunte asupra chestiunilor de dr care au primit o solutionare diferita din partea inst² jude, iar deciziile pronuntate de sectiile unite, prin care se solutioneaza sesizarile, sunt obl si se publica in MOf al Ro partea I, precum si pe pag de net a ICCJ.
In ceea ce pv cutuma, dr ro nu recunoaste carac sau de izv de DPP, iar principala explicatie cst in faptul ca p.pen e o activ organizata, desf de org² statului, prin care se urmareste infaptuirea justitiei, ceea ce impune suprematia legii in acest domeniu.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Procesual Penal.doc