Drept Procesual Penal

Imagine preview
(10/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Drept Procesual Penal.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 222 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Extras din document

Titlul I – OBIECTUL {I PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI PROCESUAL PENAL

Cap. I. Obiectul dreptului procesual penal

I.1. Locul dreptului procesual penal in sistemul de drept

§1. Obiectul de reglementare a Dreptului procesual penal

1) Procesul penal

|n vederea apararii intereselor societatii si ale ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor impotriva faptelor care le ar aduce atingere, legea penala prevede faptele care constituie infractiuni si sanctiunile penale care se pot aplica celor ce le savirsesc. Aplicarea pedepselor si a altor sanctiuni prevazute de legea penala constituie sarcina autoritatilor pe care societatea le a imputernicit in acest scop, iar activitatea prin care se realizeaza tragerea la raspundere penala a infractorilor trebuie sa se desfasoare organizat, in conformitate cu anumite reguli, care sa satisfaca cerintele a doua interese majore:

– interesul societatii – care impune o activitate de natura a realiza descoperirea rapida a infractiunilor si identificarea imediata a infractorilor, dovedirea completa si obiectiva a vinovatiei acestora, precum si aplicarea unor sanctiuni penale legale, care sa constituie mijloace eficiente de combatere si prevenire a fenomenului infractional;

– interesul individual – care impune ca aceasta activitate sa fie strict reglementata de lege si sa se desfasoare in conformitate cu aceasta, fiind interzise abuzurile si nedreptatile, ceea ce implica acordarea de mijloace eficiente cetatenilor pentru a se apara impotriva unei invinuiri neintemeiate sau mai grave decit cea reala, precum si instituirea de puternice garantii pentru deplina realizare a dreptului de aparare.

Activitatea prin care se asigura aplicarea legii penale celor care au savirsit infractiuni poarta denumirea de proces penal, fiind obiectul de reglementare al unui ansamblu de norme juridice denumit drept procesual penal.

Denumirea de proces penal deriva pe de o parte, din cuvintul latinesc processus, care inseamna inaintare, desfasurare, progres, ceea ce in materie juridica caracterizeaza o activitate desfasurata in timp, prin acte succesive, de la simplu la complex, avind ca finalitate rezolvarea unui litigiu juridic; astfel, dupa ce s a descoperit savirsirea unei infractiuni, se trece la identificarea faptuitorilor, la cercetarea vinovatiei lor, la trimiterea in judecata si la judecarea lor, la punerea in executare a hotaririi judecatoresti de condamnare, ceea ce subliniaza o desfasurare progresiva si coordonata a activitatii judiciare; pe de alta parte, se foloseste calificativul de penal, care l deosebeste de alte forme de proces, definind astfel finalitatea desfasurarii procesului, anume aplicarea de pedepse (penale) celor vinovati de savirsirea de infractiuni.

Prin proces penal se intelege activitatea reglementata de lege pe care o desfasoara autoritatea judecatoreasca, cu participarea activa a persoanelor interesate, ca titulare de drepturi si obligatii, in scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savirsit o infractiune sa fie sanctionata potrivit legii si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. Deci procesul penal consta intr o activitate prin care infractorul este supus raspunderii penale. Aceasta activitate cuprinde, in principal, activitatea de judecata, desfasurata de instantele judecatoresti care, potrivit art. 124 din Constitutia României, infaptuiesc justitia; prin hotarirea instantei de judecata, data in urma unei dezbateri orale si contradictorii, in sedinta publica, se stabileste vinovatia celor trimisi in judecata si li se aplica celor vinovati de comiterea de infractiuni pedepsele si alte masuri prevazute de legea penala. Pentru a se stabili daca este sau nu cazul ca o persoana invinuita de comiterea unei infractiuni sa fie trimisa in fata instantei judecatoresti, se desfasoara o activitate premergatoare judecatii, denumita urmarire penala, prin care Ministerul Public, impreuna cu organele pe care le supravegheaza, denumite organe de cercetare penala, asigura descoperirea infractiunilor, identificarea faptuitorilor si, atunci cind s au strins probele necesare, trimiterea in judecata a celor vinovati. |n fine, dupa pronuntarea unei hotariri definitive de condamnare, se desfasoara activitatea de punere in executare a acesteia, potrivit legii. Asadar, procesul penal cuprinde, ca parti componente, in ordinea desfasurarii lor: urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotaririi definitive de condamnare.

Procesul penal constituie o activitate reglementata de lege; urmarirea si judecarea infractorilor, precum si punerea in executare a pedepselor prevazute de lege nu se pot desfasura de oricine si oricum, ci numai de anumite autoritati publice imputernicite de lege, care trebuie sa desfasoare activitatea in conditiile si formele prevazute de lege. |n acest mod, legea instituie autoritati publice specializate in combaterea fenomenului infractional, iar mijloacele pe care le prevede sint selectionate dintre acelea care, in practica de zi cu zi, si au dovedit atit eficienta in descoperirea oricarei infractiuni si sanctionarea oricarui infractor, dar care prezinta si garantia unei depline realizari a dreptului la aparare, de respectare a celorlalte drepturi fundamentale ale omului. Statul de drept implica in cel mai inalt grad legalitatea in activitatea de combatere a infractiunilor. De aceea, statul de drept impune nu numai reglementarea prin norme clare si ferme a procesului penal, in vederea apararii atit a intereselor societatii in intregul ei, cit si a intereselor fiecarui cetatean in parte, dar si asigurarea respectarii in practica a acestor norme, astfel incit sanctiunile penale sa nu fie aplicate decit celor care s au facut vinovati de incalcarea legii penale.

Activitatea constituind procesul penal se efectueaza de o anumita autoritate publica, pe care Constitutia României o denumeste “autoritatea judecatoreasca”. Din autoritatea judecatoreasca fac parte in primul rind instantele judecatoresti, reprezentate de Curtea Suprema de Justitie, curtile de apel, tribunalele si judecatoriile, precum si instantele militare. Instantele judecatoresti sint compuse din judecatori. |n al doilea rind, face parte Ministerul Public, autoritatea care reprezinta interesele generale ale societatii si ale ordinii de drept; Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori, constituiti in parchete pe linga fiecare instanta judecatoreasca si sint ajutati de organele de cercetare penala.

La procesul penal participa si persoanele care au legatura cu savirsirea unei infractiuni. Unele dintre aceste persoane – fizice sau juridice – se numesc parti. Sint parti in procesul penal:

– inculpatul – persoana care este adusa in fata autoritatii judecatoresti pentru a raspunde penal de infractiunea savirsita si civil de pagubele pe care le a produs prin acea infractiune;

– partea vatamata – victima a infractiunii, care actioneaza in vederea sanctionarii penale a inculpatului;

– partea civila – persoana prejudiciata prin infractiune, care pretinde repararea pagubei ce i s a produs de catre inculpat;

– partea responsabila civilmente – chemata sa raspunda fata de partea civila, impreuna cu inculpatul, pentru paguba ce i s a produs acesteia.

Partile intervin in fata autoritatilor judecatoresti in vederea sustinerii sau apararii intereselor proprii, exercitindu si in acest scop drepturile acordate de lege si indeplinindu si obligatiile pe care aceeasi lege le prevede.

|n afara de parti, la activitatea judiciara mai participa aparatorii si reprezentantii, care, desi persoane distincte de parti, exercita drepturile si indeplinesc obligatiile procesuale in numele sau interesul partilor.

|n activitatea pe care o desfasoara, instantele judecatoresti, Ministerul Public si organele de cercetare penala stabilesac raporturi juridice intre ele; raporturi juridice se stabilesc intre aceste autoritati si partile din proces, intre parti si aparatori. Aceste raporturi – denumite raporturi procesual penale – avind ca finalitate tragerea la raspundere penala a infractorilor, au caracter juridic, deoarece se stabilesc in temeiul normelor de drept care le reglementeaza. Ca urmare, autoritatile judiciare, partile, aparatorii devin subiecte ale unor raporturi juridice, cu caracter procesual penal, avind drepturi si obligatii procesuale. Includerea in conceptul de proces penal a raporturilor juridice procesual penale, in care partile (printre care si cel care este tras la raspundere penala) sint titulare de drepturi si obligatii, scoate in relief o conceptie umanista si democratica cu privire la procesul penal, potrivit careia justitia trebuie infaptuita cu asigurarea celor mai largi posibilitati de aparare pentru persoanele implicate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Procesual Penal.doc