Drept Roman

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 26 în total
Cuvinte : 7121
Mărime: 55.98KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Cuprinde sistemul de norme juridice care reglementeaza transmiterea bunurilor de la defunct la mostenitori.

Asa cum nu au admis ideea transmiterii proprietatii prin acte inter vivos, la origine romanii nu au admis nici transmiterea proprietatii mortis causa deoarece ei nu concepeau proprietatea ca pe un drept, ci ca pe o putere pe care o exercita titularul asupra bunului sau.

Ca atare, la data decesului, o data cu moartea persoanei disparea si patrimoniul iar mostenitorii dobandeau un nou drept de proprietate-putere asupra bunurilor succesorale.

Aceasta conceptie a fost ilustrata si sub aspect terminologic : pentru a-l desemna pe mostenitor, romanii foloseau termenul herus (pl heres – stapanul) : mostenitorul era stapanul bunurilor succesorale.

Ulterior, conceptia romanilor s-a schimbat : cand ei au inceput sa vada in proprietate un drept, au trebuit sa admita ca drepturile se pot transmite atat inter vivos cat si mortis causa. Si aceasta schimbare de conceptie a avut un reflex terminologic : folosirea termenului de succesor a fost menita sa ilustreze ideea transmiterii bunurilor de la defunct la mostenitorii sai (termen admis o data cu acceptarea principiului continuitatii personalitatii defunctului).

Romanii au cunoscut 3 sisteme de deferire succesorala :

1. Mostenirea legala - primul sistem de deferire testamentara, aparut in perioada de tranzitie de la societatea gentilica la cea organizata din punct de vedere politic.

2. Mostenirea testamentara – cel de-al doilea sistem, aparut dupa formarea familiei patriarhale si prin intermediul caruia pater familias, titularul puterii asupra bunurilor si persoanelor care alcatuiau familia sa, transmitea aceasta putere pentru cauza de moarte printr-un testament intocmit.

3. Mostenirea deferita contra testamentului.

Evolutia materiei succesiunilor in dreptul roman a fost dominata de 2 tendinte :

1/ Tendinta decaderii formalismului, inscrisa intr-o evolutie generala a intregului sistem juridic roman

2/ Tendinta ocrotirii rudeniei de sange

I MOSTENIREA AB INTESTAT (LEGALA)

Reprezinta primul sistem de deferire testamentara, aparut in perioada de tranzitie de la societatea gentilica la cea organizata din punct de vedere politic.

Se defera potrivit Legii si se deschide atunci cand defunctul :

a) Nu a lasat un testament

b) Testamentul este neregulat intocmit

c) Testamentul nu isi produce efectele

d) Testatorul nu are mostenitori

A. Potrivit Legii celor 12 Table (Codului decemviral), existau 3 categorii de mostenitori legali :

1. Sui heredes

2. Adgnatus proximus

3. Gentiles

A.1. SUI HEREDES

Constituiau prima categorie de mostenitori legali : toti cei care prin efectul mortii lui pater familias deveneau sui iuris :

- Fiii si fiicele

- Nepotii din fii daca tatal lor predeceda bunicului

- Sotia cu manus in calitate de fiica – loco filliae mariti – si sora cu propriii sai copii – loco sorroris

- Adoptatul

- Adrogatul

Daca la mostenire vin nepotii din fii, ei culeg succesiunea prin reprezentare, adica urca in gradul succesoral al autorului lor si culeg din mostenire partea ce s-ar fi cuvenit acestuia daca ar mai fi trait la data deschiderii succesiunii. De exemplu, daca exista 2 fii si 2 nepoti ai unui al treilea fiu predecedat, fiii culeg fiecare 1/3 din mostenire iar nepotii culeg impreuna ultima 1/3 din mostenire, adica revine1/6 din mostenire fiecaruia.

Preview document

Drept Roman - Pagina 1
Drept Roman - Pagina 2
Drept Roman - Pagina 3
Drept Roman - Pagina 4
Drept Roman - Pagina 5
Drept Roman - Pagina 6
Drept Roman - Pagina 7
Drept Roman - Pagina 8
Drept Roman - Pagina 9
Drept Roman - Pagina 10
Drept Roman - Pagina 11
Drept Roman - Pagina 12
Drept Roman - Pagina 13
Drept Roman - Pagina 14
Drept Roman - Pagina 15
Drept Roman - Pagina 16
Drept Roman - Pagina 17
Drept Roman - Pagina 18
Drept Roman - Pagina 19
Drept Roman - Pagina 20
Drept Roman - Pagina 21
Drept Roman - Pagina 22
Drept Roman - Pagina 23
Drept Roman - Pagina 24
Drept Roman - Pagina 25
Drept Roman - Pagina 26

Conținut arhivă zip

  • Drept Roman
    • roman 2 curs 1.doc
    • roman2curs 3.doc
    • roman2curs2.doc

Alții au mai descărcat și

Procedura de Judecată în Dreptul Roman

1. NOŢIUNI GENERALE Gaius a împărţit Instituţiunile sale în 3 părţi: persoanele (ius personarum), lucrurile (ius rerum) şi acţiunile (ius...

Izvoarele Formale - Drept Roman

I. NOŢIUNEA DE IZVOR FORMAL În doctrina dreptului roman izvoarele dreptului prezintă trei accepţiuni, şi anume: în sens material, în sens...

Jurinsprudența ca izvor formal al Dreptului Privat Roman

1. Noțiunea de izvor de drept Conceptul de acțiune a dreptului a căpătat de-a lungul istoriei mai multe accepțiuni. În general, ideea de izolare...

Noțiuni Introductive privind Dreptul Afacerilor

1.1.Dispoziţii generale. Denumirea drept al afacerilor sugerează ieea că acest drept reprezintă un ansamblu de norme juridice care reglementează...

Drept Bancar și Valutar

In perioada Romei antice si a evului mediu apar primele banci. Prima atestare documentara dateaza in perioada 3400-3200 inaintea erei noastre. A...

Drept Comunitar

Criza scaunului gol este vorba de perioada celui de-al doilea semestru 1965 cand, datorita divergentelor legate de trecerea la voturi cu majoritate...

Curs Dreptul Mediului

Mediul reprezinta un ansamblu de conditii si elemente naturale ale Terrei, respectiv aer, apa, sol, subsol, aspectele caracteristice ale...

Drept Procesual Penal

CAPITOLUL I URMĂRIREA PENALĂ Secţiunea I. Aspecte introductive privind urmărirea penală Urmărirea penală ca primă fază a procesului penal Procesul...

Ai nevoie de altceva?

''