Drept Roman

Curs
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 35 în total
Cuvinte : 14785
Mărime: 55.54KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Manuel Gutan

Extras din document

Obiectivele fundamentale ale cursului sunt:

- cunoasterea de catre studentii anului I a modului de aparitie si evolutie a dreptului si stiintei dreptului în cadrul sitemului de drept care si-a pus amprenta asupra culturii juridice europene: dreptul roman;

- abordarea comparatva a institutiilor si principiilor dreptului civil românesc cu cele ale dreptului roman;

- formarea unui vocabular juridic necesar abordarii dreptului privat român.

I. APARITIA SI EVOLUTIA ISTORICA A STATULUI ROMAN

Cetatea Romei a fost edificata material de catre etrusci în sec. al VII-lea î.Hr.. Înlaturând organizarea gentilica, statul a aparut la jumatatea sec. al VI-lea î.Hr. în timpul regelui Servius Tullius. Sub aspectul formei de guvernamânt, Roma a cunoscut trei epoci: epoca regalitatii (750-509 î.Hr.), epoca republicii (509-27 î.Hr.) si epoca imperiului (27 î.Hr.- 565 d.Hr.). Epoca imperiului se împarte, la rândul ei, în doua perioade: perioada principatului (27î.Hr.-284d.Hr.) si perioada dominatului (284-565). În cadrul fiecarei epoci statul a cunoscut o organizare specifica. În epoca regalitatii puterea politica era împartita între rege, senat si comitia curiata. În epoca republicii un rol esential pe lânga senat, comitia curiata si comitia centuriata l-au jucat magistratii superiori  cenzorii, consulii, pretorii, guvernatorii de provincie- si magistratii inferiori  edilii, questorii etc. Pe masura ce puterea împaratului va creste, atributiile si importanta diverselor institutii ale statului roman vor scadea. În schimb, vor creste rolul si imprtanta diveselor organe auxiliare ale împaratului: consiliul imperial, birourile si functionarii imperiali.

Întrebari/cerinte pentru autoevaluare minimala si examen:

1) Care era organizarea statala în epoca regalitatii? (manual, Vol. I, pp. 7-9)

2) Care era organizarea statala în epoca republicii? (idem, pp. 9-19)

3) Care era organizarea statala în epoca imperiului? (idem, pp. 19-29)

II. APARITIA SI EVOLUTIA ISTORICA A DREPTULUI ROMAN

1. Aparitia si evolutia istorica a dreptului roman marturisesc cel mai bine despre modul în care dreptul s-a conturat treptat în societatea umana ca obiect al unei stiinte juridice autonome (jurisprudentia). Într-o societate romana arhaica, profund marcata de religios si impregnata de ideea de morala, acest proces a dobândit forma unei disocieri lente dar sigure între drept (jus) si divin (fas), între drept (jus) si normele morale (mores).

2. Doctrinei dreptului roman si, în special, lui Ulpian îi apartine acea summa divisio ce sta astazi la baza diviziunii dreptului în familia juridica romano-germanica: drept public si drept privat. Publicum jus est quod ad statum rei Romanae spectat, privatum jus est quod ad singulorum utilitatem pertinet. Acelasi Ulpian precizeaza ca fiecare mare diviziune cuprinde, la rândul ei, trei subdiviziuni. Dreptul public cuprinde cultul (in sacris), sacerdotiile (in sacerdotibus) si magistraturile (in magistratibus). Dreptul privat cuprinde trei mari grupe de drept: dreptul civil, dreptul gintilor si dreptul natural. Raportat la întreg dreptul privat roman în evolutia si cu izvoarele sale, dreptul civil are mai multe sensuri: 1)drept aplicabil în exclusivitate cetatenilor romani (jus proprium civium romanorum); 2) legea sau dreptul interpretat de catre jurisconsulti în activitatea lor de aplicare a dreptului scris, mai ales a Legii celor XII Table, la cazuri concrete ; 3) dreptul pretorian (jus pretorium) cunoscut si sub denumirea de jus honorarium. Dreptul gintilor era, în esenta, acel drept roman creat de catre magistrati pentru a se aplica raporturilor, mai ales comerciale, dintre cetatenii romani si peregrini. În aceste conditii, jus gentium era un drept aplicat tuturor popoarelor în masura în care-l întelegem ca drept aplicat tuturor popoarelor care locuiau pe teritoriul Imperiului roman. Dreptul natural ar trebui înteles la romani ca acele norme de conduita care se impun de la sine ratiunii umane în anumite situatii date. Natural reprezenta pentru jurisconsultii romani atât ceea ce rezulta din calitatile fizice ale oamenilor si lucrurilor cât si, înauntrul acestei viziuni, ceea ce se potrivea cu ordinea normala si rezonabila a intereselor umane care, de aceea, nu avea nevoie de nici o dovada suplimentara.

3. Etapele de dezvoltare ale dreptului roman nu sunt identice cu etapele de dezvoltare ale statului roman. Astfel, o prima etapa de dezvoltarea a dreptului roman, numita si a dreptului roman vechi, cuprinde epoca dintre întemeierea cetatii si sfârsitul Republicii (aprox. jumatatea sec. II  sec. I î.Hr.), o a doua etapa numita a dreptului clasic- se întinde de la sfârsitul Republicii pâna la începutul domniei lui Diocletian (284 d.Hr.) iar a treia etapa numita a dreptului postclasic- cuprinde epoca Dominatului.

Întrebari/cerinte pentru autoevaluare minimala si examen:

1) Care era relatia dintre ius si fas la romani? (idem, pp. 30-31)

2) Care era relatia dintre ius si mores la romani? (idem, pp. 32-33)

3) Care sunt diviziunile dreptului roman? (idem, pp. 33-37)

4) Care sunt etapele de dezvoltare ale dreptului roman? (idem, pp. 37-40)

Preview document

Drept Roman - Pagina 1
Drept Roman - Pagina 2
Drept Roman - Pagina 3
Drept Roman - Pagina 4
Drept Roman - Pagina 5
Drept Roman - Pagina 6
Drept Roman - Pagina 7
Drept Roman - Pagina 8
Drept Roman - Pagina 9
Drept Roman - Pagina 10
Drept Roman - Pagina 11
Drept Roman - Pagina 12
Drept Roman - Pagina 13
Drept Roman - Pagina 14
Drept Roman - Pagina 15
Drept Roman - Pagina 16
Drept Roman - Pagina 17
Drept Roman - Pagina 18
Drept Roman - Pagina 19
Drept Roman - Pagina 20
Drept Roman - Pagina 21
Drept Roman - Pagina 22
Drept Roman - Pagina 23
Drept Roman - Pagina 24
Drept Roman - Pagina 25
Drept Roman - Pagina 26
Drept Roman - Pagina 27
Drept Roman - Pagina 28
Drept Roman - Pagina 29
Drept Roman - Pagina 30
Drept Roman - Pagina 31
Drept Roman - Pagina 32
Drept Roman - Pagina 33
Drept Roman - Pagina 34
Drept Roman - Pagina 35

Conținut arhivă zip

  • Drept Roman.doc

Alții au mai descărcat și

Contrabanda

CAPITOLUL I. CONCEPTUL SI CARACTERIZAREA INFRACTIUNII DE CONTRABANDA SECTIUNEA I. : CONSIDERATII INTRODUCTIVE Acceptând ca prin contrabanda...

Cercetarea Urmelor Accidentelor

INTRODUCERE Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupati pentru pregatirea cetatii, a drepturilor si intereselor lor, luând masuri...

Balistica Judiciară

CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE DESPRE BALISTICA JUDICIARA Balistica judiciara este o ramura a tehnicii crimina-listice care studiaza constructia...

Acordul Schengen

Acordul Schengen, numit dupa oraselul din Luxemburg unde a fost semnat la data de 14 Iunie 1985 de catre : Germania, Franta, Belgia, Olanda si...

Violență

Capitolul I ASPECTE INTRODUCTIVE Nimic nu poate sa justifice o apropiere, altfel decât paradoxala, între violenta si creativitatea descoperirii...

Drept Roman

1.Cutuma ca izvor al dreptului roman In epoca veche cel mai important izvor al dreptului roman a fost cutuma sau obiceiul (este definita ca ecea...

Principiile Dreptului European

1. Principiile dreptului comunitar. Aspecte introductive Principiile generale ale dreptului european se impun, în primul rand, datorita...

Răspunderea Delictuală în Dreptul Roman

Motto: "...Hic murus aenus esto: Nil conscire sibi, nulla pallescere culpa..." Horatius, Epistulae In sens general, delictele-delictum,...

Ai nevoie de altceva?