Drept și legislație comunitară

1. Izvoarele primare ale dreptului comunitar.

Rasp: Sunt incluse actele juridice fundamentale ale dreptului comunitar constituite de:

- Tratatele de instituire a celor trei Comunitati Europene;

- Cele doua tratate bugetare;

- Deciziile privind resursele proprii ale Comunitatilor;

- Actul unic European si tratatul de fuziune din 1967;

- Decizia si Actul privind alegerile directe in Parlamentul European (1976);

- Tratatul de modificare a tratatelor de instituire a Comunitatilor Europene privind Groenlanda (17 martie 1984);

- Tratatul de la Maastricht;

- Tratatul de la Amsterdam;

- Tratatul de la Nisa.

2. Izvoarele secundare ale dreptului comunitar.

Rasp: a) Regulamentul, fiind obligatoriu in toate dispozitiile sale, interzice orice aplicare incomplete. Se deosebeste si de directive, care nu leaga decat in privinta rezultatului. Prin regulament, autoritatea comunitara dispune de o putere normative completa. Regulamentul este direct aplicabil in orice stat membru, adresandu-se direct subiectelor de drept intern din statele member, deoarece contine drepturi si obligatii pentru acestea.

b)Directiva reprezinta o forma a legislatiei cu doua trepte de aplicare. Conform Tratatului CEE, “directive leaga statul membru destinatar in privinta rezultatului atins”, lasand instantelor nationale competenta in ceea ce priveste formele si mijloacele.

c) Decizia este caracterizata de Legislatia Europeana ca “act obligatoriu in toate elementele sale pentru destinatarii desemnati”. Decizia nu are o influenta generala. Ea vizeaza indeosebi aplicarea prevederilor tratatelor la situatii particulare.

d) Recomandarea si avizul se disting din ansamblul instrumentelor ce fac part din nomenclatorul dreptului comunitar derivate prin aceea ca “ nu leaga”, adica nu au forta de constrangere si deci nu sunt izvoare de drept in adevaratul sens al cuvantului. Sunt consultative.

3. Principiul respectarii drepturilor fundamentale ale omului ca izvor al dreptului fundamental.

Rasp: Respectarea acestui principiu constituie o chestiune deosebit de importanta, care se bazeaza atat pe Conventia Europeana pentru Salvgardarea Drepturilor Omului si a libertatilor sale fundamentale, dar sip e dispozitiile constitutionale ale statelot membre. Drepturile fundamentale constituie o parte integranta a principiilor de drept a caror respectare o asigura organelle comunitare de jurisdictie si, in acest sens, Curtea de Justitie si Curtea de prima instanta se inspira din traditiile statelor si din orientarile tratatelor internationale pentru protectia drepturilor omului. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene s statuat ca “ respectarea drepturilor omului face parte integranta din principiile generale de drept, a caror aplicare este obligatorie”. S-a acceptat drptul fundamental la inviolabilitatea domiciliului, dreptul de a forma sindicate, dreptul la respectarea vietii private- toate fiind derivate din traditiile constitutionale commune ale statelor membre. Principiul respectarii drepturilor fundamentale ale omului este considerat un principiu cu valoare egala cu cea a tratatelor constitutive ale Comunitatilor cu o valoare superioara dreptului derivat.

4. Principiul respectarii dreptului la aparare.

Rasp: Acest principiu trebuie sa insoteasca procedura in fata organelor comunitare de justitie. De asemenea, respectarea sa ste necesara in cazul audierii in procedurile in care se pot impune sanctiuni, cat si in problema audierii martorilor asupra unor probleme determinate, cand aceasta a fost ceruta.

5. Principiul autoritatii de lucru judecat.

Rasp: Principiul autoritatii de lucru judecat este un foarte vechi si larg acceptat principiu, care semnifica faptul ca o actiune nu poate fi judecata decat o singura data (non bis in idem). Se pune intrebarea daca pot fi acceptate doua proceduri paralele, una a Comunitatii si alta nationala, astfel incat sa se impuna o dubla sanctiune in materie de carteluri. Acceptarea unei astfel de proceduri duale este posibila in conditiile in care faptele s-au produs pe teritoriul comunitar si procedurile au fost introduse in fata instantelor din cadrul acestuia, ca urmare a sistemului special de impartire a jurisdictiei intre Comunitate si statele membre cu privire la carteluri. Daca exista posibilitatea impunerii de sanctiuni consecutive aferente celor doua proceduri, o cerinta generata de justitie reclama orice decizie anterioara sanctionatoare sa fie luata in calcul la stabilirean celeilalte sanctiuni.

6. Principiul egalitatii.

Rasp: Acest principiu exclude, in primul rand, discriminarea, promovand un tratament egal al partilor in situatii identice so comparabile. Astfel, art 141 CE interzice discriminarea intre sexe, prin aplicarea principiului ca femeil si barbatii trebuie sa primesca plata egala pentru munca egala, art 13 CE prevede necesitatea masurilor pentru combaterea discriminarii bazate pe sex, origine etnica, religie sau credinta, handicap, varsta, orientare sexuala. Art. 40 CE exclude discriminarea intre producatori si consumatori in cadrul Comunitatii. De asemenea, este interzisa discriminarea in material liberei circulatii a marfurilor, capitalului, persoanelor.

Discriminarea nu se refera la situatiile in care tratamentul inegal al nationalitatilor diferitelor state este datorat diferenelor intre legislatiile statelor membre.

7. Principiul proportionalitatii.

Rasp: Acest principiu a fost recunoscut deja de jurisprudenta, afirmandu-se in diverse sisteme juridice. El presupune ca mijloacele folosite de autoritate trebuie sa fie proportionale cu scopul lor. Unul din domeniile in care se impune principiul este cel al aplicarii unor masuri administrative sau penale. S-a stabilit astfel ca orice masura depaseste strictul necesar pentru scopul de a da statului membru importator posibilitatea de a obtine in mod rezonabil informatii complete asupra circulatiei marfurilor – care apartin masurilor de politica comerciala – echivaleaza cu o restrictie cantitativa interzisa de tratat.

8. Principiul loialitatii ( solidaritatii )

Rasp: Acest principiu dispune ca statele membre vor lua toate masurile corespunzatoare pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor din Tratat sau actiunilor intreprinse de institutiile comunitare si vor facilita indeplinirea lor, precum si abtinerea de la masuri c ear periclita realizarea scopurilor Tratatului. Principiul loialitatii implica atat masuri legislative, cat si masuri economice sau de alt tip care sa garanteze promovarea si realizarea pe teritoriul tuturor statelor membre a masurilor pe plan economic, social, cultural. Dina analiza principiului se poate constata ca sunt dispuse in sarcina statelor trei obligatii, din care doua sunt positive si una negative. Cele doua positive se refera la obligatia statelor de a lua toate masurile corespunzatoare pentru indeplinirea obligatiilor rezultate din Tratat, precum si aceea de a furniza Comisiei informatiile cerute pentru a verifica daca masurile luate sunt conforme cu dreptul comunitar. Obligatia negative se refera la faptul ca statele trebuie sa se abtina de la orice masura prin care ar fi primejduita indeplinirea obiectivelor comunitare. In acest sens, s-a decis ca, desi regulile privind concurenta privesc conduita intreprinderilor si nu legislatia nationala, statele membre nu sunt cu nimic mai putin obligate de a nu se abate, prin intermediul legislatiei lor, de la aplicarea uniforma a dreptului comunitar sau de la eficacitatea masurilor lui.

9. Principiul subsidiaritatii

Rasp: Uniunea Europeana nu este o federati si nici nu are elemente definitorii care ar putea conduce la aceasta structura. Din analizele efectuate de Comisia Europeana s-a ajuns la concluzia ca “ Uniunea Europeana nu trebuie sa conduca la realizara unui stat supercentralizat” si conform principiului loialitatii nu vor putea fi atribuite Uniunii decat sarcinile pe care statele membre nu le pot indeplinii efficient. Asadar, in conformitate cu acest principiu, care a fost definit explicit prin tratatul de la Maastricht, comunitatea nu intervine decat atunci cand obiectivele actiunii avute in vedere sunt indeplinite mai bine intr-o actiune la nivel comunitar.

10. Principiul cooperarii.

Rasp: Intre Uniunea Europana si statele membre cooperarea se realizeaza pe multiple planuri, si anume prin fuzionarea de informatii comerciale, administrative etc., precum si prin indeplinirea unor atributii complementare in finalizarea rolului statelor nationale si celui ce revine Comunitatii. Principiul cooperarii implica o informare reciproca in probleme de interes comun, intre Uniunea Europeana si statele membre. Acestea sunt obligate sa furnizele Uniunii datele decare are nevoie, pentru buna indeplinire a sarcinilor ce le revin, iar institutiile comunitare sa informeze statele membre in privinta evolutiilor comunitare. Acest principiu al cooperarii impune reciprocitatea obligatiilor statelot membre si institutiilor comunitare de a se informa in probleme de interes comun.

11. Aplicabilitatea directa a normelor comunitare.

12. Prioritatea dreptului comunitar.

Rasp: Dreptul comunitar se intalneste in mod firesc cu dreptul international. Inevitabilele conflicte vor fi rezolvate in favoarea unuia sau a celuilat. Modalitatile de solutionare a divergentelor dintre dreptul comunitar si dreptul statelor membre lasa de dorit si sunt departe de a fi uniforme.

Principiul prioritatii dreptului comunitar