Dreptul Comerțului Internațional

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 16 fișiere: doc
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 40377
Mărime: 269.98KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stefanescu Brandusa

Extras din document

În conditiile revolutiei tehnico-stiintifice si a revolutiei informationale încheierea, reglementarea sau realizarea în aceeasi tara a tuturor bunurilor si serviciilor necesare traiului cotidian este tehnic imposibila si economic nerentabila. Este ratiunea pentru care statele lumii se vad determinate obiectiv sa participe la circuitul mondial de valori materiale si spirituale. Aceasta participare nu este haotica, ea este directionata, reglementata de anumite reguli juridice, de anumite norme de drept.

Revine între altele DCI sarcina de a disciplina, de a reglementa relatiile care se stabilesc în acest proces de schimb mondial de valori materiale si spirituale. Acest proces are 2 componente: - comert mondial cu bunuri si servicii

- activitate de cooperare economica si tehnico-stiintifica internationala

Cele 2 componente se reunesc într-un concept mai larg, acela de comert international (care nu înseamna numai comercializare, cum comertul intern nu se reduce la comercializare). In aceasta sfera a comertului mondial în sensul cel mai cuprinzator se stabilesc relatii între state suverane si egale în drepturi, între state pe de o parte si comercianti (persoane fizice sau juridice) din alte state pe de alta parte sau în sfârsit între comercianti (persoane fizice sau juridice) din diferitele state.

DCI, într-o prima abordare, în conditiile în care nu exista pe plan mondial o definitie sintetica a acestei discipline, poate fi considerat ca reprezentând totalitatea normelor juridice ce reglementeaza raporturile ce se stabilesc în sfera comertului mondial în sensul cel mai cuprinzator al acestuia între state suverane si egale în drepturi, între state si comercianti (persoane fizice sau juridice) din alte state sau între comercianti din diferitele state.

DCI asa cum s-a conturat el în doctrina internationala, iar ca instrumente interstatale în actul final al Conferintei de la Helsinki pentru Cooperare si Securitate în Europa (1992-1993) se precizeaza caracterul interdisciplinar si pluridisciplinar al DCI. Este primul si singurul instrument interstatal care abordeaza si problematica DCI.

Din aceasta perspectiva DCI reprezinta o asezare la confluenta sistemelor nationale de drept cu dreptul international public si cuprinde norme de drept national (intern) si norme de drept international care reglementeaza raporturile înfatisate. Cât priveste componenta nationala, DCI va cuprinde toate normele de drept intern ale statelor lumii care pentru fiecare stat în parte organizeaza si reglementeaza comertul exterior al respectivelor state, iar în ce priveste componenta de drept international public DCI va cuprinde acele norme de drept international public care reglementeaza participarea statului la raporturile comerciale sau participarea statelor.

Ca totalitate de norme juridice în conditii diferite DCI materie interdisciplinara si pluridisciplinara nu se prezinta ca un conglomerat de norme juridice, ca o juxtapunere mecanica de asemenea reguli obligatorii de conduita ci ca o materie juridica de sine statatoare definita printr-un obiect propriu de reglementare si prin metode specifice de reglementare. Cât priveste obiectul de reglementare, acesta este dat de un fenomen obiectiv al relatiilor sociale, respectiv de raportul juridic care se stabileste în sfera comertului mondial.

Ca expresie a caracterului de sine statator al materiei, raportul juridic de comert international se particularizeaza fata de alte raporturi juridice. Aceasta particularizare este data de prezenta concomitenta a 2 trasaturi: comercialitatea si internationalitatea.

Comercialitatea este o trasatura definita de fiecare sistem national de drept în parte. Din acest punct de vedere se retin 2 criterii esentiale de definire a comercialitatii:

- subiectiv care caracterizeaza sistemul de drept german si de influenta germanica. Potrivit acestui sistem de drept sunt considerate ca fiind comerciale raporturile juridice încheiate de comercianti respectiv societati comerciale si persoane fizice ce au înmatriculata în Registrul Comertului o firma.

- obiectiv care porneste de la natura intrinseca, obiectiva a actelor si faptelor juridice considerate. Sistemele de drept care retin acest criteriu de calificare a raporturilor comerciale procedeaza de regula la o enumerare în lege a actelor si faptelor juridice pe care le califica drept comerciale. Este situatia sistemelor de drept de inspiratie romanista (care provin din dreptul roman: dreptul francez, român).

Întrucât viata economica este mult mai rapida prin raportare la fenomenul juridic, aceasta enumerare poate fi exhaustista. De exemplu în Codul comercial se vorbeste de contractul de carausie si de transportul naval, dar nu exista nici o referire la transportul feroviar sau aerian, sau despre contractele de leasing. Este ratiunea pentru care doctrinarii au stabilit criteriile care permit calificarea unui act sau fapt juridic, aunui raport juridic sau raport comercial. Aceste criterii sunt:

- interpunerea în schimb

- activitatea organizata sub forma de întreprindere

- acte si fapte juridice grefate pe primele doua ca accesorii - fidejusiune

Asadar, comercialitatea se defineste în sistemele nationale de drept.

Internationalitatea consta în prezenta în structura raportului juridic considerat a unui element strain, international, de extraneitate, de asemenea intensitate încât face pasibila supunerea raportului juridic considerat, concomitent, la cel putin doua sisteme de drept diferite.

Datorita faptului ca acest element de extraneitate atrage problema aplicarii unei legi straine, numita si problema conflictului de legi s-a încercat definirea elementului de extraneitate în primul rând în legea nationala. Astfel, din economia dreptului român rezulta ca sunt considerate ca raporturi internationale raporturile încheiate între parteneri având sediul, domiciliul sau resedinta pe teritorii straine, deci raporturile juridice încheiate cu strainatatea sau raporturile încheiate pe piete straine (locul încheierii). Codul comercial român în vigoare spune ca nu sunt considerate ca având caracter international acele raporturi care se încheie si se consuma pe aceleasi teritoriu.

Elementul de extraneitate în optica legislatiilor nationale trebuie sa fie atât de puternic încât sa atraga aplicarea concomitenta a cel putin doua legi din doua state diferite deoarece aceasta problema a conflictului de legi este de natura sa creeze incertitudine pentru comercianti (ei ocupându-se de comert, nu de drept).

Prin instrumentele interstatale care se ocupa de reglementarea unor materii comerciale s-a evidentiat preocuparea pentru definirea unitara, uniforma a elementului de extraneitate.

Astfel în conventiile internationale în materie de transporturi internationale:

- Conventia de la Varsovia din 1929 modificata prin Protocolul de la Haga din 1955 si a fost renegociata prin Conventia de la Montreal din 1996 privind transportul international aerian de marfuri, calatori si bagaje. Prin aceste conventii s-a definit si elementul de internationalitate si se considera ca fiind international un contract de transport aerian daca locul de încarcare/îmbarcare si locul de descarcare/debarcare se

Preview document

Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 1
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 2
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 3
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 4
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 5
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 6
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 7
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 8
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 9
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 10
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 11
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 12
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 13
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 14
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 15
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 16
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 17
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 18
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 19
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 20
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 21
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 22
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 23
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 24
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 25
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 26
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 27
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 28
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 29
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 30
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 31
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 32
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 33
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 34
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 35
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 36
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 37
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 38
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 39
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 40
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 41
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 42
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 43
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 44
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 45
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 46
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 47
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 48
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 49
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 50
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 51
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 52
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 53
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 54
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 55
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 56
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 57
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 58
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 59
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 60
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 61
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 62
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 63
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 64
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 65
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 66
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 67
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 68
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 69
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 70
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 71
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 72
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 73
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 74
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 75
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 76
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 77
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 78
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 79
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 80
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 81
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 82
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 83
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 84
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 85
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 86
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 87

Conținut arhivă zip

  • drept_9.doc
  • drept_8.doc
  • drept_7.doc
  • drept_6.doc
  • drept_4.doc
  • drept_3.doc
  • drept_20.doc
  • drept_2.doc
  • drept_19.doc
  • drept_15.doc
  • drept_14.doc
  • drept_13.doc
  • drept_12.doc
  • drept_11.doc
  • drept_10.doc
  • drept_1.doc

Alții au mai descărcat și

Contractul de Franciză

PARTEA I ASPECTE INTRODUCTIVE CAPITOLUL I NOŢIUNEA DE FRANCIZĂ Secţiunea 1 : Definiţie Franchising-ul constituie una dintre cele mai moderne...

Principiile Dreptului Comerțului Internațional

CAP. 1 NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL 1. NOŢIUNEA DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL Analiza relaţiilor comerciale...

Aspecte ale Mecanismelor de Contractare și Executare a Obligațiilor Părților la Contractul Comercial Internațional

CAPITOLUL I ASPECTE ALE RAPORTURILOR DE DETERMINARE INTRE COMERTUL INTERNATIONAL SI DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL I.1 Noţiunea de Drept al...

Dreptul Comertului International 2

INTERNATIONAL Cap I Obiectul dreptului com. internat. Def: Este un ansamblu de norme juridice care reglementeaza rel. comerciale si de...

Arbitrajul Comercial International

ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNATIONAL 1. CONSIDERATII GENERALE 1.1. Notiune si evolutia arbitrajului 1.1.1. Notiune Majoritatea litigiilor dintre...

Raspunderea Juridica a Carausului Maritim

INTRODUCERE In Conventia Natiunilor Unite privind transportul de marfuri pe mare , adoptata la Hamburg la 31 martie 1978,(la care Romania a aderat...

Răspunderea în Contractul de vânzare-cumpărare Internațională

RĂSPUNDEREA ÎN CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE INTERNAŢIONALĂ 1.Carctere generale ale contractului de vanzare - cumparare internationala...

Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit

Scurt istoric Dreptul comunitar a inregistrat rezultatele poate cele mai semnificative in zona preocuparilor de elaborare a unor reglementari...

Ai nevoie de altceva?