Dreptul comerțului internațional

CAPITOLUL I

NOŢIUNEA ŞI IMPORTANŢA DREPTULUI COMERŢULUI

INTERNAŢIONAL. CORELAŢIA CU CELELALTE

RAMURI DE DREPT.

1. Noţiunea şi importanţa dreptului comerţului internaţional

Comerţul internaţional constituie o modalitate esenţială de realizare a cir-cuitului mondial de valori pe fondul evoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane.

Dreptul comerţului internaţional nu constituie o ramură distinctă a siste-melor juridice naţionale ori a ordinii juridice internaţionale, ci o materie juridică interdisciplinară şi pluridisciplinară. Disciplina dreptului comerţului internaţio-nal cuprinde reglementări variate şi norme de drept constituţional, drept fiscal, drept vamal, drept comercial, drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept internaţional public şi drept privat. Cu toate acestea este o disciplină de sine stătătoare, având ca obiect raporturile de comerţ internaţional şi de coope-rare tehnico-ştiinţifică şi metode specifice, proprii de reglementare.

În doctrina juridică conceptul de drept al comerţului internaţional a primit mai multe definiţii.

Într-o primă accepţiune1, dreptul comerţului internaţional poate fi definit ca fiind ansamblul normelor juridice care reglementează relaţiile comerciale şi de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internaţionale.

Într-o altă accepţiune2, dreptul comerţului internaţional cuprinde normele care cârmuiesc relaţiile comerciale ce depăşesc cadrul intern sau naţional al unui stat şi au aderenţe internaţionale, cu două sau mai multe sisteme de drept naţionale.

Alţi autori, într-o accepţiune mai largă consideră, că dreptul comerţului internaţional este o materie pluridisciplinară ce grupează norme juridice de na-

1 A se vedea în acest sens: Dumitru Mazilu, Dreptul comerţului internaţional, Partea Generală, Ediţia a VII –a, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2008, p. 73.

2 A se vedea în acest sens: Tudor R. Popescu, Dreptul comerţului internaţional, Universitatea Bucureşti, 1975, p. 15.

tură variată – dreptul internaţional public, drept internaţional privat, drept civil, drept administrativ etc. – reunite prin obiectul lor social şi juridic: disciplinarea raporturilor juridice care se nasc în cadrul comerţului internaţional. Iar într-o accepţiune mai restrânsă: dreptul comerţului internaţional are ca obiect relaţiile patrimoniale şi personale nepatrimoniale între persoane fizice şi juridice pe ba-za egalităţii de drept, relaţii care se nasc în cadrul colaborării economice in-ternaţionale.3

Există autori4 care consideră că dreptul comerţului internaţional este an-samblul de norme conflictuale, norme de drept civil, de drept comercial şi nor-me de drept material uniform, iar în anumite limite şi norme de drept internaţi-onal public prin care se reglementează raporturile de comerţ internaţional şi de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică stabilite între participanţii la circui-tul mondial de valori şi de cunoştinţe.

După o accepţiune, dreptul comerţului internaţional include norme de drept internaţional public şi norme din diferite ramuri de drept intern. După o altă accepţiune, dreptul comerţului internaţional cuprinde normele aplicabile relaţiilor patrimoniale şi personale – nepatrimoniale, care apar în sfera comer-ţului internaţional, între persoane fizice şi persoane juridice pe baza egalităţii în drepturi.5

După o accepţiune restrânsă care cuprinde sensul tradiţional al acestei no-ţiuni, comerţul internaţional cuprinde totalitatea operaţiunilor de import şi ex-port cu mărfuri, lucrări şi servicii pe care le desfăşoară persoane fizice şi/sau juridice având calitatea de subiecte ale dreptului comerţului internaţional, cu parteneri de naţionalitate străină sau cu bunuri aflate în tranzit internaţional (operaţiuni pe pieţe străine).

În sensul larg al acestei noţiuni, care include şi formele moderne de des-făşurare a relaţiilor economice internaţionale, comerţul internaţional a depăşit cadrul tradiţional al acestei noţiuni, el înglobând o multitudine şi o extremă va-rietate de operaţiuni care se referă numai indirect la marfă şi care sunt cuprin-se, de regulă, în noţiunea de cooperare economică internaţională.6