Dreptul comertului international

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Dreptul comertului international.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 61 de pagini .

Profesor: seria 2

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Extras din document

C1

Introducere

Comerțul international= notiune completă care care e definita in 2 moduri:

1. Stricto sensu = cuprinde totaliattea operatiunilor de import si export cu marfuri lucrari si servicii care se desfasoara intre pers fizice sau juridice subiecte ale dreptului comertului international de nationaliatte romana, pe de o parte cu parteneri de nationalitate straina de cealalta parte sau cu bunuri care se afla in transit international. Din aceasta definitie sumara retinem ca:

a. Comertul international inseamna operatiuni import export si tranzit

b. Marfuri, lucrari, servicii. Lucraruile, cum ar fi in contr internat de antrepriza, sau serviciile merg dupa acelelasi reguli ca cele privind marfurile. Criteriile care definesc comertului international sunt 2:

- elementul de comercialitate (ci se desfasoara intre profesionisti comercianti care indeplinesc calitatea de comercianti);

- internationalitatea = este caracteristica dominanta. Se definesti prin 2 aspecte: subiectiv (internationaliatte = pers fiz sau juridice care isi au sediile/ domiciliul profesional/ fondul de comert in state diferite) si obiectiv ( marfa/ bunul la modul general care face ob raportului juridic de comerț se află în transit internațional adică, respectivul bun, in drumul sau de la o parte la cealalta ( vanzator-cumparator) trec cel puțin o froctieră).

Criteriile sunt alternative. Poate fi un raport de comert international atunci cand isi au sediile in state diferite chiar daca bunul nu este in transit sau cand este incgeiat intre 2 comercianti de nationaliatte ro dar trece o frontiere in drumul sau de la o parte la cealalta.

Comertul international, aceasta definitie este corespozatoare sensului clasic al noțiunii de comerț.

2. Lato sensu = cooperare econimică internatională = comertul international include si operatiunile de cooperare economica inetrnationala (= un ansamblu de relatii de conlucrare intre 2 sau mai multi comercianti din state diferite care nu implică in mod necesar o operatie cu marca, ci cooperarea presupune punerea in comun de catre participanti a unor valori cpumune, a unor raporturi in vederea realizarii unui scop comun care este conceput a fi aducator de profit). Profitul este ratiunea de a fi a comertiantului.

Cooperarea imbraca forme diverse, unele din ele exclusiv contractuale, altele si cu o latura institutionala, de pilda contractele de cooperare in explorarea si eploatarea de resurse minerale. Este o forma de cooperarea eco internationala. Cooperarea in domeniul productiei, in domeniul desfacerii mărfii, in domeniul stiintific si tehnologic, sunt forme de cooperare care nu impla neaparat un transfer de marfa peste frontierea in sensul clasic al cuvantului, dar presupune o cooperare aducatoare de profit.

Crearea unei societati cu participare straina- sunt principalele subiecte ale comertului international. Contr de societatte at cand este creat intre comerciante din state diferite si are ca scop realizarea unei activitati eco este o forma de cooperare internationala.

Dpdv juridic, atat comertul in sensul lui clasic, cat si comertul in sensul de cooperarea se exoprima prin contractele comerciale internationale. In accepiunea clasicia, restransa, contr este de vanzare internationala de marfuri. Dar apar si alte contr internationale conexe, cum ar fi cont de inetrmediere, contr de transport international de marfa, de asigurare a marfii in trafic international (asigurarea CARGO), operatiunile financiar bancare si de garantii care insotesc operatiunile de comert international, creditele interntaionale. Contr international de atrepriza care are ca ob lucrari si servicii si cu care ne-am intalnit extrem de des acum, pentru ca auca ob construirea de aeroporturi, de cai ferate.

Cooperarea se exprima prin contr de cooperare eco internationala. Ele imbraca de la forma contr de societate.

Caracteristice politicii romanesti in domeniul CI

Principiul libertății comețului internațional

Principiul fundamental care guverneaza in momentul de fata(adica dupa 1990) DCI este principiul libertății comețului internațional. El este antagonist cu principiul care a guvernat Ro in perioada comunita (princiupiul monopolului de stat. Monopolul constra ca intreprinderile de comert exterior(întreprinderi de stat) aveau monopolul. A fost unul dintre principiile de esenta totalitara care a fost spulberat in 1990. Chiar din primăvara anului 1990 s-au adoptat 2 acte care au pus bazele principiului libertatii comerțului internațional : Decretul lege 54/1990 privind desfășurarea si organizarea unor activități economice pe baza liberei inițiative si Decretul-lege 96 /1990 privind unele masuri pentru atragerii investiție de capital străin in România. Aceste acte au fost inlocuite cu actuala lege a societăților.

Moment esential - momentul aderării la UE - prin tratatul de aderare, Ro s-a angajat să respecte cele 3 principii fundamentale - libera circulatie a pers/ serviciilor

Principiul lib comertului international - international tinand cont de cele 2 laturi ale sale:

a. din interior spre exterior - dreptul recunoscut de lege comerciantilor de nationalitate româna, profesioniști pers f/j de a desfasura in mod liber operațiuni cu parteneri din străinătate.

b. Din exterior in interior - dreptul recunoscut de legea ro sub straine ale subiectelor de dr intr de a desfasura activitati pe teri ro. Formele de participare sunt forme exclusiv contractuale dar sunt si forme institutionalizate cum ar fi constituirea de catre comercianti straini de filiale/ sucursale/ reprezentante pe teritoriul tarii.

Acest principiu nu este absolut. Limitări:

- Regimul investițiilor straine in România

- Problema supravegherii operatiunilor de CI prin instituțiile statului. Anumite operatiuni de import/ export se desfasoara pe baza de avize eliberate de catre agentii din România specializate pentru desfășurarea unei activități care implica o marfa ce tranzitează teritoriul (activitati de import si export)

Regimul general al comerțului în cadrul UE

Ro a trasnferat catre UE anumite atributii.

a. Relațiile comerciale intre statele membre UE

In relațiile dintre tarile membre UE este principiul libertății comerțului.

Acest principiu este in art 26 TFUE - piata interna cuprinde un spatiu fara frontiere interne in care libera circulatie a marfurilor/ serviciilor/pers/ capitaluluor este in conformitate cu dispozițiile tratatelor.

- Libera circulatie a marfurilor - art. 28 + 30 TFUE- UE este o uniune vamală in care obstacolele de natura tarifara/ netarifara in calea comertului intre comercinantii din statele membre au fost eliminate. Asadar intre statele memebrr sunt interzise aplicarea de tarife vamale la import sau export, orice tarife cu caracter echivalent si de asemenea orice masuri de contingentare (adica orice masura de limitare cantitativa) - Art 34 + 35 TFUE .

- Libera circulatie a pers si serviciilor - art. 49 - se interzice orice discriminare intre comerciantii din statele membre pe motiv de cetatenie sau nationaliatte. Sunt interzise restrictiile privind libertatea de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru. Iar in categoria de resortisanti se menționează in mod explicit comercianții.

- Libera circulație a capitalulor si a preturilor - art 63 - sunt interzice orice restrictii privind circulația capitalului sau plăților intre statele membre. In ceea ce priveste plătile, in momentul de fata exista diferente, imtre cele 19 state ce au moneda euro si restul. Euro - Maastricht 1992 - 1999 moneda de cont - 2002 devine moneda de plata. Moneda euro este administrata de BCE. Aceasta libertate isi gaeste aplicare in statele care au adoptat euro. UE devine o uniune monetara.

b. Relatiile internationale intre UE si stattele membre pe de o parte si statele terte pe ceallata parte

Art 47 TUE - UE este o persoana juridica distincta de statele membre - UE are capacitate juridica de a stabili relatii contractule directe cu statele membre si si in acesta postura UE a preluat si continua sa preia atribuțiile statelor in ceea ce priveste CI. Care sunt principiile/parghiile comertului dintre UE si statele terte?

Fisiere in arhiva (1):

  • Dreptul comertului international.docx

Alte informatii

este curs de la dreptul comertului international din anul 2019 de la seria a 2