Dreptul Comerțului Internațional

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 65 în total
Cuvinte : 28257
Mărime: 117.46KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Buglea

Extras din document

CURSUL 1

Dreptul comerțului internațional

Dreptul comerțului internațional este o ramură de drept privat care are ca obiect de reglementare comerțul internațional, adică ansamblul raporturilor juridice de drept privat care au caracter de comercialitate și internaționalitate.

Comercialitatea și internaționalitatea

Elementul de comercialitate, după cum a spus, nu este specific doar dreptului comerțului internațional, acesta fiind regăsit și în materia dreptului comercial intern.

Analiza ideii de comercial sau de comercialitate se realizează pe baza normelor juridice care reprezintă lex causae în acel raport juridic.

Art. 3 alin. (2) din C.civ. consideră profesioniști pe toți aceia care exploatează o întreprindere. Cu alte cuvinte, alin. (3) al aceluiași articol ne explică mai multe: constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică de către una sau mai multe persoane a unei activități organizate, ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu scop lucrativ.

Din perspectiva acestei reglementări din Codul civil român, putem considera că legiuitorul român îi consideră profesioniști (posibili subiecți ai dreptului comerțului internațional) atât pe persoana fizică sau juridică ce desfășoară activități cu scop lucrativ, cât și pe acea persoană care nu urmărește un profit. Din perspectiva dreptului comerțului internațional, trebuie să ne intereseze doar acel profesionist care întreprinde activități cu scop lucrativ, adică acel profesionist care urmărește obținerea unui profit, care exploatează o întreprindere comercială. Așadar, vorbim despre un așa-zis profesionist comerciant.

Art. 8 alin. (1) din Legea 71/2011 (LPA) stabilește că noțiunea de profesionist, prevăzută de disp. art. 3 C.civ., include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesional, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege la data intrării în vigoare a Codului civil. Mai mult, (pentru completarea informațiilor noastre) jurisprudența CJUE, în momentul în care încearcă se definească noțiunea de întreprindere, include în această noțiune orice entitate care efectuează o activitate economică, indiferent de statutul ei juridic sau de modul de finanțare.

Ca o concluzie, comercialitatea se referă la faptul că raportul juridic se desfășoară fie între profesioniștii comercianți între ei, fie (aici e discutabilă povestea) între un profesionist-comerciant, acționând în derularea activității profesionale, și orice alt subiect de drept civil (de drept privat).

[În nici un caz raporturile de dreptul comerțului internațional nu vizează raporturile dintre state sau dintre diferite organizații internaționale, atunci când acestea acționează de jure imperii, deoarece aceste raporturi aparțin eminamente domeniului dreptului internațional public]. Am făcut această discuție de început deoarece există disputa cu privire la definirea profesionistului și a comerciantului.

Pe lângă elementul de comercialitate, trebuie definit și elementul de internaționalitate, care particularizează dreptul comerțului internațional. Acest element poate privi orice element al raportului juridic de drept privat (raportului de drept comercial).

(Precizare. Noțiunea de internaționalitate din dreptul comerțului internațional nu se confundă cu noțiunea de internaționalitate din dreptul internațional public și nici cu noțiunea de element de extraneitate din dreptul internațional privat. Elementul de extraneitate poate apărea în orice raport juridic de drept privat, fie el civil, de dreptul familiei etc.).

În dreptul comerțului internațional, elementul de extraneitate, am putea spune într-o terminologie specifică dreptului, este un element calificat, un element subiectiv și, în principal, prin faptul că se referă la subiectele raportului juridic. Este clar că părțile raportului juridic își au sediile sau, după caz, domiciliile în state diferite. Acesta este elementul specific raportului juridic de dreptul comerțului internațional.

În materia actelor juridice, actele juridice unilaterale, care pot da naștere unor raporturi juridice de dreptul comerțului internațional, elementul de internaționalitate poate fi dat de fondul de comerț sau de reședința obișnuită a autorului actului.

Convenția ONU asupra contractelor de vânzare internațională de mărfuri, adoptată la Viena în 1980, cunoscută sub numele de „Convenția de la Viena” prevede în art. 1 că aceasta se aplică contractelor de vânzare de mărfuri între părți care-și au sediul în state diferite atunci când aceste state sunt parte la Convenția de la Viena sau, a doua variantă, când normele de drept internațional privat trimit la un sistem de drept al unui stat parte la convenție.

De asemenea, elementul de internaționalitate poate să se bazeze pe un aspect obiectiv, fiind reprezentat, în această situație, de diferite noțiuni care se înscriu în conținutul raportului juridic. Exempli gratia, locul executării obligației, precum și, uneori, mai rar, locul încheierii contractului poate constitui un element obiectiv relevant (Se încheie un contract de vânzare de mărfuri într-o societate A din România și o societate B, având de asemenea sediul în România, doar că respectivul contract se încheie în Paris privind niște bunuri din România, Belgia sau China.). O ultimă precizare este aceea că elementul subiectiv și elementul obiectiv nu trebuie întrunite cumulativ pentru a fi în domeniul dreptului comerțului internațional. Oricare dintre cele două elemente este suficient pentru a conferi caracter de internaționalitate a raportului juridic.

Preview document

Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 1
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 2
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 3
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 4
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 5
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 6
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 7
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 8
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 9
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 10
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 11
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 12
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 13
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 14
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 15
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 16
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 17
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 18
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 19
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 20
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 21
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 22
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 23
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 24
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 25
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 26
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 27
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 28
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 29
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 30
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 31
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 32
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 33
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 34
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 35
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 36
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 37
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 38
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 39
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 40
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 41
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 42
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 43
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 44
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 45
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 46
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 47
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 48
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 49
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 50
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 51
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 52
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 53
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 54
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 55
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 56
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 57
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 58
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 59
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 60
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 61
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 62
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 63
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 64
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 65

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Comertului International.docx

Alții au mai descărcat și

Drept Administrativ Comparat

Consideraţii introductive. Bazele dreptului administrativ comparat. Dreptul administrativ comparat- caracteristici. Conceptul de administraţie în...

Sisteme Societare. Uniunile de Persoane Juridice, Concernele, Grupurile Financiar-Industriale

7.1. Dispozitii generale Concentrarea capitalului si expansiunea activitatii de intreprinzator pe teritoriul intregului stat si chiar peste hotare...

Sisteme Administrative Europene

Capitolul I. Consideraţii introductive § 1. Conceptul de administraţie publică Abordarea completă şi complexă a diferitelor sisteme de...

Contractul de Credit Bancar

Secţiunea I Sediul materiei Principala reglementare a contractelor de credite o constituie O U G nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi...

Psihologie Juridică

Cursul 1 CULTURA SI DREPTUL 1.1 NORMELE SOCIALE SI NORMA JURIDICA. 1.2 VALORILE. Sociologia acorda o importanta aparte normelor , adica...

Precizări preliminare. poziția procesuală a părților

Partile Precizari preliminare. Pozitia procesuala a partilor Actiunea, pe de o parte, si fiecare mijloc procesual ce intra in componenta...

Puterea de Lucru de Judecat

Prezentare Una dintre cele mai importante exceptii de procedura este aceea a puterii lucrului judecat^1 . Elementele lucrului judecat sunt acelea...

Cererea reconvențională

Cererea reconventionala In procesul civil, paratul nu adopta intotdeauna o pozitie defensiva, de aparare, ci poate avea si o atitudine agresiva,...

Te-ar putea interesa și

Unificarea dreptului comerțului internațional în Uniunea Europeană. Aspecte teoretico-practice

INTRODUCERE Comerţul reprezintă zona cea mai dinamică a relaţiilor publice. Concurenţa impune comercianţii să creeze produse şi servicii noi, să...

Principiile Dreptului Comerțului Internațional

CAP. 1 NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL 1. NOŢIUNEA DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL Analiza relaţiilor comerciale...

Evoluția Dreptului Comerțului Internațional

1. Noţiuni generale. Drepul comerţuşui internaţional a apărut în evul mediu. Importantele valori şi riscuri pe care le angajează relaţiile...

Dreptul comerțului internațional

Dreptul comertului international este format dintr-un ansamblu de norme conflictuale, norme de drept civil, de drept comercial si norme de drept...

Obiectul Dreptului Comerțului Internațional

Capitolul I Enunţarea obiectului; enumerarea caracterelor Dreptul comerţului internaţional are ca obiect de reglementare rapoarte juridice de...

Principiile Dreptului Comerțului Internațional

I. Denumirea şi definiţia dreptului comerţului internaţional În literatura juridică, pentru titulatura disciplinei se folosesc mai multe expresii....

Dreptul comerțului internațional 2

INTERNATIONAL Cap I Obiectul dreptului com. internat. Def: Este un ansamblu de norme juridice care reglementeaza rel. comerciale si de...

Dreptul Comerțului Internațional

CAPITOLUL I DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL 1. Definiţie. Elemente specifice. Rolul şi importanţa instituţiilor juridice privind comerţul...

Ai nevoie de altceva?