Dreptul Comunitar al Afacerilor

Curs
8/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 126 în total
Cuvinte : 82993
Mărime: 232.54KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Anca Ileana Dusca
Curs complet 2009-2010 la Dreptul Comunitar al Afacerilor. Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Nicolae Titulescu, Specializarea Drept.

Extras din document

CAPITOLUL I

COMUNITĂŢILE EUROPENE. EVOLUŢIE ISTORICĂ

Secţiunea I - Generalităţi. Premise

Studiul dreptului comunitar al afacerilor nu poate fi separat de

înţelegerea premiselor generale şi a condiţiilor complexe de natură economică, politică, socială şi de securitate globală ce au dus la apariţia modelului european de dezvoltare1.

1. Europa - temă de meditaţie de-a lungul secolelor

Ideea construcţiei europene se pare că a urmat un ritm impus de istorie; astfel, după apariţia la sfârşitul Evului Mediu a câtorva precursori, sec. XVI se caracterizează prin sărăcie doctrinară, sec. XVII, dimpotrivă, prin bogăţie, sec. XVIII printr-o relativă tăcere pe această temă, sec. XIX prin reînvierea ideii, pentru ca sec. XX - cu începere din 1914 - să fie nu numai o perioadă doctrinară, ci şi o epocă a eforturilor concrete de unitate europeană .

a) La sfârşitul Evului Mediu primii teoreticieni au adus construcţiei Europei o serie de idei ce subzistă încă: unul dintre aceştia a fost juristul Pierre Dubois3 - care pentru asigurarea păcii între state - propunea un sistem instituţionalizat de arbitraj internaţional, diferendele urmând a fi rezolvate pe cale paşnică de către un Consiliu de prinţi laici şi ecleziaşti. Dacă ideea lui Dubois a rămas fară ecou, fiind probabil prea avansată pentru vremea sa, nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectul sugerat de un om de afaceri francez Antoine Marini, proiect care prevedea instituţii precise4. Apropiat de ideile lui Dubois şi fondat pe principiile neagresiunii şi ajutorului mutual între state, proiectul prevedea crearea unei confederaţii Europene dotată cu organe comune (Ansamblul sau Adunarea - care urma să

opteze cu majoritate simplă, Curtea de Justiţie) un buget federal, o forţă

armată comună, o procedură arbitrală.

b) Dacă la sfârşitul Evului Mediu au apărut primele doctrine

europene moderne, sec. XVI surprinde prin tăcerea sa. Se poate ca explicaţia

acestei tăceri să ţină de ideea formulată în legătură cu Erasmus: "Acest

olandez a locuit la Bruxelles, Paris, a vizitat Italia şi Germania; el este din

timpul acelor mari oameni ai secolului XVI, care nu au vorbit despre Europa

pentru că ei nu doreau nimic de la aceasta" .

c) Secolul XVII - contrar celui precedent - aduce doctrinei europene

oameni şi idei noi. Emeric Cruce - contemporan cu Louis XIII (1610-1643)

- aduce construcţiei europene o idee novatoare în sensul că proiectul său are

ca scop asigurarea păcii, nu ca scop în sine, ci pentru favorizarea economiei

şi schimburilor comerciale. Astfel, el propunea organizarea ţărilor printr-un

arbitraj încredinţat unei Adunări permanente - cu sediul la Veneţia - care să

reunească atât reprezentanţi ai statelor creştine cât şi ai altor state ale lumii

(Turcia, de exemplu). Tot în secolul XVII, pentru prima dată un american -

William Penu - oferea Europei mijloacele pentru încetarea războaielor care

o fragmentau. El sugera^* în 1693, instituirea unei Diete grupând reprezentanţii ţârilor Europei (plus Turcia) care să hotărască cu majoritate şi care. să dispună de o forţă armată. Pacea astfel obţinută permitea Europei sa¬şi dezvolte economia şi civilizaţia .

Id) Secolul XVIII se caracterizează printr-o relativă sărăcie în doctrine europene: cu toate acestea el a văzut născându-se câteva mari proiecte ale unor oameni care aparţineau încă secolului XVII, sau care aparţineau deja secolului XIX. Unul dintre proiecte a aparţinut abatelui de Saint-Pierre, a fost publicat în anul 1712 şi s-a numit "Proiectul păcii eterne". El a sperat să creeze impracticabila sa pace eternă printr-un guvern confederativ comun naţiunilor europene. Această idee, himerică, imperfectă prin; chiar natura sa, este, totuşi cea mai bună concepţie născocită din sec XV încoace . Organizarea păcii era fondată pe un plan în cinci puncte: alianţa eternă între suverani, respectarea de către state a deciziilor unui senat european, contribuţia statelor la cheltuielile alianţei, intervenţia colectivă contra statelor care nu respectă pactul, revizuirea pactului cu majoritate, în afara celor cinci puncte fundamentale pentru care unanimitatea era necesară.

e) Secolul XIX prin profundele schimbări aduse de Revoluţia franceză şi Imperiu, a fost perioada dominată de două mari nume: Saint-Simion şi Proudhon. Saint-Simion - în "Reorganizarea societăţii europene sau Necesitatea şi mijloacele de a uni popoarele Europei într-un singur corp politic, păstrându-i fiecăruia independenţa naţională" (1814) - aprecia că reorganizarea Europei rezidă în unirea dintre Franţa şi Anglia căci "Anglia şi Franţa unite sunt mai puternice decât restul Europei" . In Europa există legături politice şi sociale, continuă autorul. Deci trebuie prin mijloace corespunzătoare, să fie asigurată solidaritatea ambelor tipuri de relaţii. Oricărei reuniuni de oameni' saii de popoare îi sunt necesare instituţii comune şi o organizare unitară, în caz contrar, totul se decide prin forţă. Orice organizaţie politică, ca şi orice organizare socială, au principii fundamentale, care le formează esenţa şi fară de care nu pot nici să reziste, nici să-şi producă efectele aşteptate. Aceste principii sunt în număr de patru: 1) orice organizaţie politică instituită pentru a uni diferite popoare, păstrându-le independenţa naţională, trebuie să fie sistematic omogenă, adică toate instituţiile sale trebuie să fie consecinţe ale unei concepţii omogene: deci, la toate nivelele guvernarea trebuie să fie asemănătoare; 2) Guvernul general trebuie să fie în întregime independent de guvernele naţionale; 3) cei care compun guvernul general trebuie să fie îndemnaţi, prin poziţia lor, sa aibă o perspectivă generală, ocupându-se, cu prioritate de interesele generale; 4) membrii guvernului general trebuie să dispună de o

putere în sine, independentă de orice altceva. Structura Europeană trebuie -după Saint-Simon - să se sprijine pe un sistem parlamentar având un rege şi uii Parlament ("Europa va avea cea mai bună organizare posibilă dacă toate naţiunile, guvernate fiind de parlamente, vor recunoaşte supremaţia unui parlament general, plasat deasupra celor naţionale şi investit cu puterea de a judeca diferendele lor"). Parlamentul10 trebuia să aibă două Camere: Camera înaltă - numită de rege - şi Camera comunelor "în care s-ar putea trimite câte un comerciant, un savant, un administrator şi un magistrat" (alegerea fiecărui deputat se va face de către corporaţia profesională din care face parte). Nici ideile lui Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865) nu sunt mai originale: el condamnă atât centralizarea moştenită de la iacobini cât şi principiul naţionalităţilor în care vede un pericol: crearea de state puternice şi rivale poate genera războaie. In lucrarea "Principiul federativ" (1863) Proudhon propune să se aplice Europei o organizare federală (mai precis "o confederaţie de confederaţii"1 ). Pentru asigurarea unei libertăţi reale a oamenilor, Proudhon vede organizarea societăţii pe fundamentul unei celule viabile, cea în care oamenii se cunosc direct .

2. Ideile şi mişcările europene ale secolului XX

Secolul XX este epoca mişcărilor europene; ea a început la 1900 -Paris - când Congresul de Ştiinţe politice a propus proiectul: "Statele Unite Europene", a continuat cu o concentrare a acţiunilor în direcţia constituirii unei ."Europe Unite" pentru ca perioada de după cel de-al doilea Război Mondial să ducă la concretizarea ideii de unitate. De această idee şi-au legat numele o seamă de personalităţi ale lumii. Astfel, Victor Hugo arăta că "unitatea Europei este opţiunea cea mai înţeleaptă pentru popoarele care o alcătuiesc pentru că numai unitatea va deveni scutul în faţa tuturor furtunilor care, altfel, ar putea pustii una din cele mai vechi civilizaţii ale lumii"13.

Albert Camus observa că "uniţi, europenii vor fi în măsură să sporească

tezaurul de valoare acumulat în decursul istoriei", iar Nicolae Titulescu - în

intervenţia la Comisia de Studii pentru Uniunea Europeană "Căile practice

de formare a Uniunii Europene"14 - aprecia că prin constituirea Uniunii

Economice Europene va fi posibilă dezvoltarea colaborării dintre statele

continentului, precum şi dintre aceste state şi alte state, deoarece numai o

asemenea colaborare f constituie garanţia progresului. G.Mironescu,

reprezentantul ţării noastre la Liga Naţiunilor, în cursul aceleiaşi dezbateri,

afirma: "profund ataşată ideii de pace, ţara mea sprijină în mod călduros

această iniţiativă în care vede cea mai puternică garanţie pentru consolidarea

păcii, precum şi pentru progresul continuu al Europei şi al umanităţii.

Convingerea mea este că înfăptuirea federală europeană este o necesitate

absolută pentru a asigura viitorul bătrânului nostru continent şi civilizaţia sa".

Preview document

Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 1
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 2
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 3
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 4
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 5
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 6
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 7
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 8
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 9
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 10
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 11
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 12
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 13
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 14
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 15
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 16
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 17
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 18
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 19
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 20
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 21
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 22
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 23
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 24
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 25
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 26
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 27
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 28
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 29
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 30
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 31
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 32
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 33
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 34
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 35
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 36
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 37
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 38
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 39
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 40
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 41
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 42
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 43
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 44
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 45
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 46
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 47
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 48
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 49
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 50
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 51
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 52
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 53
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 54
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 55
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 56
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 57
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 58
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 59
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 60
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 61
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 62
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 63
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 64
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 65
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 66
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 67
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 68
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 69
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 70
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 71
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 72
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 73
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 74
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 75
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 76
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 77
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 78
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 79
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 80
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 81
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 82
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 83
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 84
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 85
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 86
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 87
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 88
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 89
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 90
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 91
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 92
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 93
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 94
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 95
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 96
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 97
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 98
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 99
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 100
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 101
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 102
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 103
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 104
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 105
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 106
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 107
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 108
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 109
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 110
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 111
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 112
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 113
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 114
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 115
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 116
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 117
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 118
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 119
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 120
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 121
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 122
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 123
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 124
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 125
Dreptul Comunitar al Afacerilor - Pagina 126

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Comunitar al Afacerilor.doc

Alții au mai descărcat și

Aspecte de Drept Comunitar privind Protecția Consulară

INTRODUCERE O trecere în revistă - chiar şi succintă - a diplomaţiei Uniunii Europene la acest început de secol şi de mileniu permite înţelegerea...

Particularități ale Dreptului Comunitar al Afacerilor

CAPITOLUL I: CONSIDERATII GENERALE. SECTIUNEA I: SCURTA INTRIDUCERE. Intreaga istorie a constructiei europene poate fi sintetizata pornind de la...

Dreptul Concurenței

ISTORIC AL COMUNITĂŢILOR EUROPENE Comunităţile europene , pentru a ajunge la forma actuală de organizare, au parcurs mai multe etape, desfăsurate...

Reglementarea Condițiilor de Muncă

A. Reglementări naţionale În România, primele reglementări juridice ale securităţii şi sănătăţii în muncă au fost adoptate la sfârşitul secolului...

Libera Circulație a Serviciilor

1. Dimensiuni conceptuale. 1.1 Libera circulaţie a serviciilor constă în dreptul de a oferi servicii pe teritoriu statelor membre plecând de la un...

Libera Circulație a Mărfurilor

1. Noţiuni introductive privind Uniunea Europeană. 1.1. Premisele apariţiei Comunităţilor Europene În decembrie 1945 s-au pus bazele unei noi...

Tehnici Juridice Practicate în Dreptul Comunitar al Afacerilor

Noţiunea de drept comunitar al afacerilor Dreptul comunitar al afacerilor a depăşit statutul de ramură de drept experimentală şi nu poate fi...

Drept Social și European

1. Aspecte generale Libera circulaţie a persoanelor şi a serviciilor reprezintă mai mult decât simplul obiectiv comercial urmărit prin Tratatul de...

Ai nevoie de altceva?