Extras din document
Protecţia mediului constituie un element esenţial al dezvoltării durabile economice şi o condiţie a stabilităţii politice şi sociale pentru termen lung. Totuşi, pentru multe ţări în curs de dezvoltare, această temă este un lux pornind de la obiectivele economice propuse, deoarece nu dispun de sumele necesare efectuării unor investiţii importante pentru repararea pagubelor aduse mediului. De menţionat însă efortul făcut de ţările din Europa de Est pentru diminuarea efectelor poluării industriale şi urbane asupra atmosferei, apei, etc.
Grija pentru mediu este una din marile provocări actuale ale Europei, dată fiind amploarea prejudiciilor aduse mediului de către poluare. Deşeurile produse de statele membre se ridică la două milioane de tone pe an, cifra crescând anual cu 10%, acestea afectând calitatea vieţii locuitorilor, în special din zonele urbane. Uniunea Europeană a fost adesea criticată că a pus dezvoltarea economică şi comerţul înaintea problemelor de mediu, ceea ce a condus la o schimbare de optică. La ora actuală, modelul european de dezvoltare, care nu se bazează pe deteriorarea mediului şi sărăcirea resurselor naturale, este recunoscut ca unul avansat.
În legislaţia de mediu normele juridice trebuie să contribuie la realizarea unui scop concret, constând în prevenirea poluării de orice fel, menţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pe Terra. In cadrul măsurilor (inclusiv juridice) care vizează protecţia naturii un accent deosebit trebuie pus pe măsurile preventive şi de reconstrucţie ecologică, fiindcă mediul, de cele mai multe ori, fiind distrus nu mai poate fi readus în stare normală.
Având capacitatea de a transforma natura, omul nu şi-a pus mult timp problema de a proceda raţional, în condiţii normale de echilibru şi dezvoltare a vieţii. Aproape fără să-şi dea seama, oamenii au pus în mişcare vaste experimente ecologice care implică întregul Pământ, fără a crea însă mijloace de a urmări rezultatele în mod sistematic El a sesizat destul de târziu că este creaţia şi creatorul mediului său înconjurător care îi asigură existenţa biologică şi, totodată, cea intelectuală Exploatarea iraţională, în primul rând, a resurselor regenerabile (păduri, floră,faună, etc.), apoi a celor neregenerabile (bogăţii minerale ale subsolului) a accentuat efectul nociv al acţiunilor omului asupra naturii. După cum apreciază Barry Commener „Degradarea mediului înconjurător se datorează unui neajuns al activităţii umane Pământul este poluat, nu pentru că omul ar fi un animal deosebit de murdar şi nici pentru că specia umană ar fi prea numeroasă. Vina o are societatea umană – modul în care societatea înţelege să obţină, să repartizeze şi să folosească bogăţiile pe care munca umană le atrage din resursele planetei”
Poluarea este una din formele cele mai insidioase de atentat în masă asupra sănătăţii colectivităţilor umane. Pe măsură ce societatea omenească se dezvoltă, ea devine tot mai distructivă în procesul productiv şi în consumul personal, casnic, deşi ar fi fost de aşteptat ca, dispunând de atâtea mijloace tehnice şi de know-how, situaţia să fie tocmai inversă Aşa cum s-a arătat, pe drumul sinuos parcurs de la armonie (omul aliat al naturii) la violenţă (omul împotriva naturii) fenomenul dezvoltării existente a generat noi cauze de poluare constând în căderile şi reziduurile radioactive, datorate experienţelor nucleare, centralelor atomice, deşeurilor radioactive; pesticidele şi insecticidele, răspândite în exces pe suprafeţele agricole fără a ţine seama de cerinţele privind degradabilitatea şi remanenţa acestora; suspensiile şi substanţele chimice ale unor emisii şi gaze şi fum, specifice centrelor industriale care nu au fost reţinute sau neutralizate şi nu în ultimul rând, deşeurile menajere specifice tuturor centrelor urbane, care nu au fost evacuate şi tratate în mod corespunzător. Se mai poate menţiona fenomenul subdezvoltării, ca circumstanţă agravantă pentru anumite zone ale lumii, poluarea fiind considerată ca „fiică a mizeriei şi penuriei”; cele determinate de războaie locale şi industriile de război care, provoacă mari perturbări nu numai sistemelor naturale ci şi celor artificiale şi care prin potenţialitatea extinderii lor, a transformării într-o conflagraţie mondială pot să pună sub semnul întrebării însăşi supravieţuirea speciei umane. Tuturor formelor de poluare ale mediului înconjurător s-au adăugat poluarea electro-magnetică, poluarea estetică şi poluarea genetică. Se consideră că cel puţin trei îndeletniciri umane generează poluarea în lumea contemporană: industria, cu mediul de viaţă urban pe care îl promovează, agricultura intensivă şi industrializată şi transporturile .
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dreptul Comunitar al Mediului.docx