Dreptul Concurentei

Curs
9.4/10 (5 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 110 în total
Cuvinte : 45506
Mărime: 152.96KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. dr. Gheorghe Gheorghiu
Master "Dreptul Afacerilor", Univ Valahia Tgv.

Extras din document

CAPITOLUL I

ASPECTE INTRODUCTIVE

Sectiunea I: SCURT ISTORIC AL COMUNITATILOR EUROPENE

Comunitatile europene , pentru a ajunge la forma actuala de organizare, au parcurs mai multe etape, desfasurate dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand au aparut categorii de organizatii internationale in domeniul militar (Uniunea Europei Occidentale si N.A.T.O.), in domeniul economic (O.E.C.E. si O.C.E.D.) si politic (Consiliul Europei).

Tratatul de la Roma, incheiat in anul 1959, priveste reunirea organizatiilor din domeniul economic si creeaza institutii comune (Adunarea Parlamentara si Curtea de Justitie). Ulterior, tratatul a fost modificat succesiv, ca urmare a evolutiilor politice survenite in continentul european, pentru a putea adera si alte state la aceste organisme comune.

Din punct de vedere economic, Piata unica s-a realizat prin Actul unic european, intrat in vigoare la 1 iulie 1987, document in care se prevede definitivarea Pietei unice la data de 31 decembrie 1992. Acest Act este deosebit de important deoarece reglementeaza circulatia libera a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor pe intreg teritoriul Comunitatilor.

La 7 februarie 1992 s-a incheiat Tratatul asupra Uniunii Europene la Maastricht, care modifica tratatele anterioare cu privire la competentele comunitare si cooperarea in domeniul politicii externe si securitatii comune, in domeniul justitiei si al afacerilor interne. Ulterior, prin Tratatul de la Amsterdam semnat in 1997, sunt aduse modificari privind simplificarea tratatelor, precum si adaugarea unui Act final, a 13 Protocoale si a 58 de Declaratii comune; sunt reglementate aspecte privind vizele, azilul, emigrarea si alte policitici cu privire la libera circulatie a persoanelor, acquis-ul comunitar si cooperarea politiei si organelor juducuare in materie penala.

Ultima modificare a Tratatelor s-a realizat prin Tratatul de la Nisa, semnat la 26 febuarie 2001, referitor la extinderea Uniunii Europene, precum si la problemele de organizare (componenta Comisiei Europene, ponderea votului in cadrul Consiliului European, Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, apararea comuna si altele).

Sectiunea a II-a: DELIMITARI CONCEPTUALE PRIVIND CONCURENTA

Tratatul de la Roma, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Maastricht din 1992, stabileşte la art. 2 că unul dintre obiectivele Comunităţii Europene este reprezentat de dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a activitătilor economice în statele membre, scop în care activitătile comunitare vor include, potrivit art. 3 lit. g, instituirea unui sistem menit să asigure competenţa efectivă în cadrul Pieţei Comune.

Antantele orizontale– constituie o parte din reglementarea privind concurenta pe piaţa economica, sens in care sunt necesare câteva delimitări conceptuale, îndeosebi stabilirea si definirea noţiunilor de concurenta, piaţa relevanta si întreprindere.

Conceptul de concurenta este definit in literatura de specialitate , avându-se in vedere reglementările din legislaţia americana, cea a statelor europene, Tratatul de la Roma si legea romana in domeniu , ca reprezentând „confruntarea dintre agenţii economici cu activitati identice sau similare, exercitata in domeniile deschise pieţei, pentru castigarea si conservarea clientelei, in scopul rentabilizării propriei întreprinderi”.

Totodată, s-a observat ca teoria clasica privind concurenta, bazata pe liberalismul economic, potrivit căreia trebuie asigurata libertate de acţiune agenţilor economici, iar guvernanţii sa elaboreze doar reguli de joc adecvate, nu este aplicabila întrucât nu exista o concurenta pura si perfecta, ci una imperfecta , ajungându-se la concluzia ca prin competiţia economica nu trebuie sa se inteleaga o goana triviala in căutarea profitului individual, ci, înainte de orice, coeziune sociala pentru obţinerea, împreuna, a bunăstării -ca obiectiv comun-, ceea ce presupune recunoaşterea intereselor si drepturilor celorlalţi – rivali, salariaţi sau consumatori.

Concurenta capata concretete prin raportare la un reper fundamental – piata. Piata nu are sensul din limbajul comun, ci se refera la piata de referinta sau piata pertinenta, cu semnificatia „locului teoretic unde se confrunta oferta si cererea de produse sau servicii considerate de cumparatori sau utilizatori ca fiind substituibile intre ele, dar nesubstituibile cu alte bunuri sau servicii oferite” ; cu alte cuvinte, piata relevanta.

În definiţia dată în sistemul nostru de drept de Consiliul Concurenţei, piaţa relevantă este “piaţa pe care se desfăşoară concurenţa cuprinzând un produs sau un grup de produse şi aria geografică pe care acestea se produc şi se comercializează” .

Piaţa relevantă este aşadar o piaţă a produselor sau serviciilor, delimitată geografic. După cum stipulează jurisprudenţa europeană, posibilitatea existenţei concurenţei în condiţiile art. 86 din Tratat trebuie analizată în funcţie de caracteristicile particulare ale produselor în cauză şi prin referire la o arie geografică bine definită în care acestea sunt comercializate .

Pentru a defini piaţa produsului, punctul de pornire îl reprezintă un produs particular, cum ar fi un bun, un serviciu sau un grup de bunuri ori servicii relaţionate, incluzându-se şi bunurile sau serviciile substituibile, în considerarea funcţiilor şi a utilitătii acestora, a abilitătii de a răspunde aceloraşi necesităti, precum şi a preţului. Bunurile şi serviciile interschimbabile din punct de vedere al consumatorului trebuie considerate ca făcând parte din aceeaşi piaţă.

După cum a arătat Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene (CJCE), “conceptul de piaţă relevantă presupune faptul că poate exista o concurenţă efectivă între produsele care fac parte din aceasta, ceea ce presupune că există un grad suficient de substituire între toate produsele care fac parte din aceeaşi piaţă în ceea ce priveşte utilitatea lor specifică” .

Toate produsele care, din perspectiva consumatorului, sunt substituibile fac parte din aceeaşi piaţă relevantă. De aceea, produsul iniţial nu defineşte în mod obligatoriu piaţa relevantă, ci aceasta depinde de existenţa substituţilor interschimbabili. În practică, sunt folosite două metode pentru precizarea pieţei produsului:

-teoria substituibilităţii în consum, care presupune că produsele sau serviciile trebuie să fie substituibile pe latura cererii, din perspectiva cumpărătorului;

-teoria substituibilităţii în producţie, ceea ce înseamnă că pe latura ofertei piaţa include numai producătorii care realizează produsul în cauză sau care îşi pot modifica producţia cu cheltuieli minime, pentru a oferi produse de substituire.

Preview document

Dreptul Concurentei - Pagina 1
Dreptul Concurentei - Pagina 2
Dreptul Concurentei - Pagina 3
Dreptul Concurentei - Pagina 4
Dreptul Concurentei - Pagina 5
Dreptul Concurentei - Pagina 6
Dreptul Concurentei - Pagina 7
Dreptul Concurentei - Pagina 8
Dreptul Concurentei - Pagina 9
Dreptul Concurentei - Pagina 10
Dreptul Concurentei - Pagina 11
Dreptul Concurentei - Pagina 12
Dreptul Concurentei - Pagina 13
Dreptul Concurentei - Pagina 14
Dreptul Concurentei - Pagina 15
Dreptul Concurentei - Pagina 16
Dreptul Concurentei - Pagina 17
Dreptul Concurentei - Pagina 18
Dreptul Concurentei - Pagina 19
Dreptul Concurentei - Pagina 20
Dreptul Concurentei - Pagina 21
Dreptul Concurentei - Pagina 22
Dreptul Concurentei - Pagina 23
Dreptul Concurentei - Pagina 24
Dreptul Concurentei - Pagina 25
Dreptul Concurentei - Pagina 26
Dreptul Concurentei - Pagina 27
Dreptul Concurentei - Pagina 28
Dreptul Concurentei - Pagina 29
Dreptul Concurentei - Pagina 30
Dreptul Concurentei - Pagina 31
Dreptul Concurentei - Pagina 32
Dreptul Concurentei - Pagina 33
Dreptul Concurentei - Pagina 34
Dreptul Concurentei - Pagina 35
Dreptul Concurentei - Pagina 36
Dreptul Concurentei - Pagina 37
Dreptul Concurentei - Pagina 38
Dreptul Concurentei - Pagina 39
Dreptul Concurentei - Pagina 40
Dreptul Concurentei - Pagina 41
Dreptul Concurentei - Pagina 42
Dreptul Concurentei - Pagina 43
Dreptul Concurentei - Pagina 44
Dreptul Concurentei - Pagina 45
Dreptul Concurentei - Pagina 46
Dreptul Concurentei - Pagina 47
Dreptul Concurentei - Pagina 48
Dreptul Concurentei - Pagina 49
Dreptul Concurentei - Pagina 50
Dreptul Concurentei - Pagina 51
Dreptul Concurentei - Pagina 52
Dreptul Concurentei - Pagina 53
Dreptul Concurentei - Pagina 54
Dreptul Concurentei - Pagina 55
Dreptul Concurentei - Pagina 56
Dreptul Concurentei - Pagina 57
Dreptul Concurentei - Pagina 58
Dreptul Concurentei - Pagina 59
Dreptul Concurentei - Pagina 60
Dreptul Concurentei - Pagina 61
Dreptul Concurentei - Pagina 62
Dreptul Concurentei - Pagina 63
Dreptul Concurentei - Pagina 64
Dreptul Concurentei - Pagina 65
Dreptul Concurentei - Pagina 66
Dreptul Concurentei - Pagina 67
Dreptul Concurentei - Pagina 68
Dreptul Concurentei - Pagina 69
Dreptul Concurentei - Pagina 70
Dreptul Concurentei - Pagina 71
Dreptul Concurentei - Pagina 72
Dreptul Concurentei - Pagina 73
Dreptul Concurentei - Pagina 74
Dreptul Concurentei - Pagina 75
Dreptul Concurentei - Pagina 76
Dreptul Concurentei - Pagina 77
Dreptul Concurentei - Pagina 78
Dreptul Concurentei - Pagina 79
Dreptul Concurentei - Pagina 80
Dreptul Concurentei - Pagina 81
Dreptul Concurentei - Pagina 82
Dreptul Concurentei - Pagina 83
Dreptul Concurentei - Pagina 84
Dreptul Concurentei - Pagina 85
Dreptul Concurentei - Pagina 86
Dreptul Concurentei - Pagina 87
Dreptul Concurentei - Pagina 88
Dreptul Concurentei - Pagina 89
Dreptul Concurentei - Pagina 90
Dreptul Concurentei - Pagina 91
Dreptul Concurentei - Pagina 92
Dreptul Concurentei - Pagina 93
Dreptul Concurentei - Pagina 94
Dreptul Concurentei - Pagina 95
Dreptul Concurentei - Pagina 96
Dreptul Concurentei - Pagina 97
Dreptul Concurentei - Pagina 98
Dreptul Concurentei - Pagina 99
Dreptul Concurentei - Pagina 100
Dreptul Concurentei - Pagina 101
Dreptul Concurentei - Pagina 102
Dreptul Concurentei - Pagina 103
Dreptul Concurentei - Pagina 104
Dreptul Concurentei - Pagina 105
Dreptul Concurentei - Pagina 106
Dreptul Concurentei - Pagina 107
Dreptul Concurentei - Pagina 108
Dreptul Concurentei - Pagina 109
Dreptul Concurentei - Pagina 110

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Concurentei.doc

Alții au mai descărcat și

Dreptul European al Concurenței

Domeniul vizat Speţa analizată vizează abuzul de poziţie dominantă, practică anticoncurenţială exercitată de compania aeriană British Airways din...

Politica de Concurenta in Cadrul Uniunii Europene

Introducere Politica Uniunii Europene în domeniul concurenţei este una de capătâi deoarece ea reglementează piaţa liberă, iar tratatele comunitare...

Izvoarele Dreptului Comunitar

INTRODUCERE Ca ansamblu al regulilor de drept aplicabile în ordinea juridică comunitară, dreptul comunitar este complex şi original. Aceste...

Dreptul Concurenței

ISTORIC AL COMUNITĂŢILOR EUROPENE Comunităţile europene , pentru a ajunge la forma actuală de organizare, au parcurs mai multe etape, desfăsurate...

Dreptul Concurentei - Ajutorul de Stat

INTRODUCERE Cu un debut adesea criticat de către Comisia Europeană în ceea ce privește aplicarea ajutorului de stat de către România, autoritatea...

Ajutorul de Stat

INTRODUCERE Articolul 87 (1) din Tratatul CE defineşte ajutorul de stat ca fiind acel ajutor acordat „de state sau prin intermediul resurselor de...

Dreptul Concurenței Comerciale în România

Noţiuni introductive în domeniul dreptului concurenţei comerciale Concurenţa reprezintă un factor esenţial pentru bunăstarea consumatorului...

Specificul Dreptului Comunitar al Concurenței

„Retihabitio mandato aequiparatur” Capitolul I. ELEMENTE INTRODUCTIVE Una din condiţiile de bază pentru existenţa unei economii de piaţă...

Ai nevoie de altceva?