Dreptul concurenței

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND

DREPTUL CONCURENTEI

A) Considerente cu privire la rolul dreptului concurentei in general

- tendinta naturala a comerciantului (si a agentului economic in sens mai larg) este de a-si elimina concurentii si de a ramane singur pe piata pe care activeaza, cu alte cuvinte de a atinge si de a pastra pozitia de monopol. In opozitie, consumatorul/ utilizatorul, furnizorii si concurentii comerciantului/ agentului economic doresc ca piata sa fie cat mai atomizata (adica, sa existe cat mai multi concurenti de putere mica), astfel incat consumatorii sa beneficieze de posibilitati de alegere cat mai variate si preturi cat mai scazute, furnizorii sa aiba posibilitatea de a negocia termeni si conditii cat mai bune de livrare cu cumparatori (agenti economici) lipsiti de putere economica, iar concurentii comerciantului sa poata accede cat mai usor la statutul de monopol prin eliminarea unor concurenti slabi economic. Din punct de vedere economic, confruntarea acestor tendinte trebuie sa duca la un echilibru intre ele, sa sprijine echilibrul mai larg dintre cerere si oferta pe o anumita piata. Aceste adevaruri economice de necontestat isi pun amprenta asupra dreptului concurentei in modul urmator: normele dreptului concurentei nu sunt indreptate impotriva luptei de concurenta comerciala (care este considerata un motor al dezvoltarii economice), ci impotriva abuzurilor in exercitarea concurentei. In consecinta, dreptul concurentei accepta (si legalizeaza) unele consecinte negative ale luptei de concurenta (eliminarea agentilor economici mai slabi de pe piata; pierderea de clientela si de venituri pe care o sufera unii agenti economici), dar numai daca ele sunt generate de o concurenta comerciala loiala, care se desfasoara in limitele considerate normale de catre societate la un moment dat (aceste limite sunt stabilite/ reglementate prin normele dreptului concurentei).

B) Definirea dreptului concurentei si a sub-ramurilor sale

Dreptul concurentei este in general definit in doctrina din tara noastra ca fiind ansamblul de reglementari menite sa asigure, in raporturile de piata interna si internationala, existenta si exercitiul normal al competitiei dintre agentii economici, in lupta pentru castigarea, extinderea si pastrarea clientelei . Fara a se pronunta in mod expres asupra acestui aspect, autorii romani par sa incline spre calificarea acestei ramuri de drept ca facand parte din categoria dreptului privat . In opinia mea, dreptul pozitiv al concurentei (cel putin, astfel cum este reglementat in momentul de fata) cuprinde in general norme imperativ-prohibitive, a caror respectare este monitorizata in unele cazuri (dreptul antimonopol, reglementarile anti-dumping) de organe specializate ale administratiei publice. Astfel, dreptul concurentei, prin restrictiile pe care le impune si prin supravegherea respectarii acestor restrictii, protejeaza exercitarea libera a drepturilor dispozitive care alcatuiesc esenta dreptului comercial si a dreptului privat in general. Oarecum paradoxal, dreptul concurentei protejeaza libertatea contractuala si libertatea de actiune extracontractuala a agentilor economici prin interzicerea unor acte care ar putea fi incheiate pe baza libertatii de vointa . In acest context, dreptul concurentei poate fi considerat ca un instrument de protectie a punerii in aplicare a normelor dreptului privat in sfera schimbului de produse, ceea ce nu duce automat la concluzia ca, la randul sau, face parte din familia dreptului privat. Personal, as inclina sa consider ca aceasta ramura de drept apartine mai degraba dreptului public decat dreptului privat.

Intr-o opinie mai putin radicala dar care admite si ea scopul de ordine publica al dreptului concurentei, un autor francez considera ca dreptul concurentei isi justifica autonomia datorita promovarii unui scop de ordine publica economica, si anume pastrarea jocului liber al concurentei. Din aceasta perspectiva, el se deosebeste de dreptul civil, deoarece conduce la inlaturarea (sau trecerea lor pe un plan secund) a unor principii de baza ale acestuia