Dreptul contenciosului internațional

Organizarea Curtii

Infiintarea, organizarea si functionarea Curtii Internationale de Justitie este stipulata de Charta ONU, Statutul CIJ, la care se adauga Regulamentul Curtii adoptat in 1946 cu modificarile ulterioare.

Conform Statutului Curtii Capitolul II art.34 pct.1 "numai statele pot fi parti in cauzele supuse Curtii". Tarile trebuie insa anterior ca atat Charta ONU cat si Statutul Curtii Internationale de Justitie sa le recunoasca. In prezent orice stat membru in ONU are dreptul de a apela ca parte la jurisdictia Curtii. Rezolvarea conflictelor in consens: a apela la judecata Curtii se face facultativ. Partile litigante care solicita Curtea (Art. 94 Abs. 1 UN-Charta) se supun de bunavoie justitiei acesteia. Parti la Statutul Curtii Internationale de Justitie sunt ipso facto toti membrii ONU. Statele parti la Statutul CIJ sunt obligate sa respecte hotararile acesteia, in caz contrar cealalta parte putandu-se adresa Consiliului de Securitate.

Conform art.30 al Statutului, "Curtea isi determina prin regulament modul in care isi exercita atributiile. Ea isi stabileste procedura".

Niciodata nu este voie sa fie alesi doi judecatori din aceeasi natiune. Realegerea este posibila. Judecatorii nu reprezinta guvernele lor, ci actioneaza ca autoritati independente. Judecatorii trebuie sa dispuna de o calificare corespunzatoare, care in tarile lor de provenienta sunt recunoscute ca fiind din cele mai inalte oficii juridice, sau recunoscuti ca juristi in dreptul international. Curtea hotareste cu majoritate. La acelasi numar de voturi, hotareste votul presedintelui.

Hotararea Curtii

In cazul in care hotararea Curtii nu este acceptata de statele litigante, Curtea nu poate obliga pe acestea sa puna in executie hotararea data. O punere in executare silita a hotararii ar insemna incalcarea principiului suveranitatii statelor si de asemenea principiul potrivit caruia conflictele dintre popoare se pot rezolva pe cale pasnica si nu prin forta.

Curtea hotareste in conformitate cu conventiile si contractele aflate in vigoare, ce corespund dreptului international comun si conform fundamentelor de drept generale. La stabilirea normelor de drept, se folosesc hotararile judecatoresti date si doctrina autorilor cunoscuti din diferitele state ca mijloace auxiliare.

Activitatea Curtii

Din anul 1946 Curtea a solutionat peste 88 de hotarari. Aceste hotarari au avut cauze privind litigii asupra granitelor, suveranitatea teritorialitatea suverana a statelor, nefolosirea fortei, neamestecul in treburile interne, raporturi diplomatice, luarea de ostateci, dreptul de azil, chestiuni de nationalitate si drept economic.

Judecatorii sunt alesi de Adunarea Generala ONU si Consiliul de Securitate si a altor organe si institutii ale ONU, in numar de 15 judecatori pe termen de 9 ani, indiferent de cetatenie, care trebuie sa fie persoane cu inalte calitati morale si sa indeplineasca in tara lor conditiile pentru a ocupa cele mai inalte functii judiciare sau care sunt juristi cu o competenta recunoscuta in dreptul international public.

Curtea isi alege presedintele si vicepresedintele pe o perioada de trei ani. Judecata are loc in plen in fata Curtii, cvorumul necesar fiind de 9 judecatori. (pentru cauze de munca, sau cauze privind tranzitul si comunicatiile).

Sediul Curtii este la Haga.

Competenta de solutionare de catre Curte a litigiului dintre state, va avea loc numai daca toate partile litigante din cauza, recunosc aceasta competenta. Supunerea tuturor partilor litigante competentei Curtii, obliga fiecare parte la respectarea hotararilor Curtii. Totusi, Curtea insusi nu are mijloacele de punere in executie a Hotararii sale.

- contencioasa se bazeaza pe consimtamantul statelor, forma in care se exprima acesta determinand modul in care poate fi sesizata Curtea.

Diferendul supus Curtii se face printr-o notificare numita compromis, redactata de catre parti in care se precizeaza obiectul litigiului. Ratione personae in litigiile din fata Curtii numai statele pot fi parti.

- consultativa: in cadrul functiei sale consultative, Curtea s-a implicat in peste 25 de cazuri de expertiza, care privesc aderarea la Natiunile Unite, dezdaunari rezultate din serviciul Natiunilor Unite, cheltuieli pentru operatii speciale ale natiunilor Unite, chestiuni legate de statutul comisarilor drepturilor omului si legalitatea interzicerii armelor nucleare si a folosirii acestora.

Procedura in fata Curtii cuprinde doua faze:

- procedura scrisa - partile prezinta, pe langa memoriul si contra memoriul si eventual replici si duplicii, orice alte documente pertinente care sa sprijine pozitiile in conflict. 21

- procedura orala - presupune ascultarea eventualilor martori, pregatirea altor mijloace de proba, pledoariile partilor. Limbile de lucru sunt franceza si engleza.

Tot ceea ce se discuta oral sau in scris, se traduce in cealalalta limba. Dupa audierea orala, Curtea decide intern. Hotararea se face cunoscuta intr-o sedinta publica. Deciziile Curtii sunt definitive si nu pot fi recurate. In cazul in care o parte litiganta nu accepta hotararea Curtii, cealalata parte poate sa se adreseze Consiliului de Securitate al ONU. Curtea isi indeplineste obligatiile sale, dar la cererea partilor ea poate sa-si formeze camere speciale.

O caracteristica a procedurii folosite de CIJ este permisiunea ca judecatorul resortisant al uneia din partile la diferend sa poata face parte din complet, cu conditia ca cealalta parte sa poata numi un judecator ad-hoc. In cazul in care Curtea nu include parte poate numi cate un judecator ad-hoc in ideea de a se crea garantii speciale ca aspectele pertinente ale cazului vor fi avute in vedere de catre Curte si cu ocazia dezbaterilor secrete.

Judecatorii ad-hoc nu sunt permanenti, ci special desemnati pentru un anumit diferend.