Dreptul Familiei

Imagine preview
(7/10 din 8 voturi)

Acest curs prezinta Dreptul Familiei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 12 fisiere pdf de 290 de pagini (in total).

Profesor: Bacaci Alexandru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Extras din document

Sectiunea 1 - Notiunea de familie

Definirea exacta a notiunii de familie comporta, indiscutabil, dificultati determinate, pe de-o

parte, de faptul ca acest fenomen social, familia, constituie obiect de cercetare pentru multiple

stiinte ca: sociologia, dreptul, psihologia, medicina, stiintele istorice etc., fiecare încercând sa

surprinda aspectele caracteristice din propriul unghi de vedere, iar, pe de alta parte, fiindca însusi

legiuitorul nu este consecvent, dând, astfel cum vom arata în cele ce urmeaza, acceptiuni diferite

acestei notiuni.

În doctrina1 se vorbeste de familie ca de o realitate sociala, prin ea realizându-se o

comunitate de viata între soti, între parinti si copii, precum si, uneori, între alte rude. Familia este si

o realitate biologica, în sensul ca în cadrul ei se realizeaza procreatia prin unirea biologica dintre

barbat si femeie si, în fine, familia este si o realitate juridica, pentru ca, prin norme juridice, se

reglementeaza cele mai importante relatii din cadrul acesteia.

Legiuitorul nu da, în nici o reglementare, o definitie generala a notiunii de familie.

Cercetând, însa, diferitele categorii de reglementari se constata ca notiunii de familie i se atribuie

atât un înteles restrâns, în sensul ca familia îi cuprinde pe soti si pe copii lor minori, cât si un înteles

larg, atunci când parintilor si copiilor lor minori li se alatura si alte categorii de persoane. Cel mai

adesea legiuitorul vizeaza întelesul restrâns al notiunii de familie. O asemenea acceptiune se

regaseste în dispozitiile art. 1-44, 47-65, 100-112 din Codul familiei si în Capitolul I al Titlului IX

al Codului penal - “Infractiuni contra familiei”.

Acceptiunea notiunii de familie, astfel cum se regaseste în Codul familiei, este cea de drept

comun.

În legi speciale, functie de scopul urmarit de legiuitor si de domeniul relatiilor sociale

reglementate, notiunea de familie primeste acceptiuni mai largi. Asa fiind, potrivit dispozitiilor

Legii nr. 114/11 octombrie 1996,2 asa cum a fost modificata prin Ordonanta de Urgenta nr. 40/10

iulie 19973 “prin familie (…) se întelege sotul, sotia, copiii minori precum si copiii majori si parintii

sotilor care locuiesc si gospodaresc împreuna”. Aceasta din urma varianta, retinuta de legiuitor

pentru explicarea notiunii de familie în contextul legii despre care facem vorbire, restrânge, prin

precizarile pe care le aduce, sfera aceleiasi notiuni avute în vedere la adoptarea Legii nr. 114/1996

(respectiv textul nemodificat prin ordonanta de urgenta) si în care se arata ca, “prin familie, în

sensul prezentei legi, se întelege sotul, sotia, copiii, precum si parintii sotilor care locuiesc si

gospodaresc împreuna”. Se observa astfel ca legiuitorul a dorit sa cuprinda, în ceea ce priveste

copiii, în notiunea de familie, doar, pe lânga copiii minori, pe cei majori care locuiesc si se

gospodaresc împreuna cu parintii lor.

Întelesul notiunii era relativ asemanator si în cuprinsul Legii nr. 5/1973 (abrogata prin Legea

nr. 114/1996), cu diferenta ca, în ceea ce-i privea pe parintii sotilor, legiuitorul impunea conditia ca

1 I. Albu, Dreptul familiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975, pag. 7; I.P.

Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura All, Bucuresti, 1998, pag. 2; M. Banciu, Dreptul

familiei, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1998, pag. 5-7.

2 Publicata în M. Of. al României, Partea I, nr. 254/21 octombrie 1996, art. 17, si republicata

în M. Of. al României, Partea I, nr. 393/31 decembrie 1997.

3 Publicata în M. Of. al României, Partea I, nr. 154/14 iulie 1997, art. 1, pct. 7.

Dreptul familiei 4

acestia “sa fie întretinuti” de copiii lor1.

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 18/19 februarie 1991 a fondului funciar2(modificata si

completata prin Legea nr. 169 din 27 octombrie 1997), “prin familie se înteleg sotii si copiii

necasatoriti, daca gospodaresc împreuna cu parintii lor” (art. 8 alin. (4) din lege).

O alta acceptiune, în sens larg, a notiunii de familie si care are ca principal criteriu de

circumscriere ideea de domiciliu, se regaseste în dispozitiile Legii nr. 67/24 iunie 1995 privind

ajutorul social3. Astfel, în sensul prevederilor acestei din urma legi, termenul de familie îi

desemneaza atât pe soti, cât si pe copiii lor minori care au domiciliul comun; “fac parte din familie

si copiii necasatoriti care au domiciliul comun cu parintii si care urmeaza cursuri la zi, în institutii

de învatamânt care functioneaza potrivit legii, pâna la terminarea acestora, dar fara sa depaseasca

vârsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani în cazul acelora care urmeaza studii superioare cu o durata

de scolarizare mai mare de cinci ani”. Alineatul (2) al articolului 2 din aceeasi lege aduce o

precizare în plus acestei notiuni, stabilind ca termenul de familie se atribuie si persoanei

necasatorite care domiciliaza împreuna cu copilul sau.

Referiri indirecte la notiunea de familie se regasesc si în dispozitiile Legii nr. 112/25

noiembrie 1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte,

trecute în proprietatea statului4, si atunci când legiuitorul arata categoriile de persoane, exceptate de

la beneficiul dreptului de prelungire a contractelor de închiriere, încheiate în baza Legii nr. 5 /1973,

cu referire la imobilele prevazute în art. 1 al legii. Între acestia se cuprinde si chiriasul titular sau

membrii familiei sale - sot, sotie si copii minori - care au dobândit ori au înstrainat în localitatea de

domiciliu, dupa 1 ianuarie 1990, o locuinta corespunzatoare normelor stabilite de Legea nr. 5/1973

(art. 7 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 112/1995). Este evident întelesul restrâns al notiunii de familie

avut în vedere în aceasta situatie.

În cuprinsul aceleiasi legi, în ceea ce priveste redobândirea dreptului de proprietate asupra

imobilelor, legiuitorul îi retine, în general, pe fostii proprietari sau “mostenitorii” acestora, fara o

alta distinctie, astfel încât notiunea de mostenitor va fi interpretata potrivit legislatiei civile în

materia dreptului succesoral. Într-un singur caz se limiteaza categoria mostenitorilor, si anume în

cuprinsul art. 5 alineatul ultim, care prevede ca: “Daca rudele pâna la gradul al doilea ale fostului

proprietar în viata locuiau, la 22 decembrie 1989, cu chirie în apartamentele preluate de catre stat de

la acesta, apartamentele devin proprietatea lor, cu consimtamântul scris al proprietarului, daca le

locuiesc si la data intrarii în vigoare a prezentei legi.”

Legislatia civila privitoare la succesiuni reglementeaza dreptul de a veni la mostenire al

sotului supravietuitor prin Legea nr. 319/19445, iar al parintilor, al bunicilor, al fratilor si al

surorilor, precum si al altor rude în linie colaterala, pâna la gradul al patrulea inclusiv, prin

dispozitiile Codului civil (art. 659, 669 - 676).

Dintr-o alta perspectiva este privita notiunea de familie în contextul dispozitiilor art. 305

Cod penal, fiind incluse în aceasta toate persoanele între care exista obligatia legala de întretinere.

Pe lânga infractiunea de abandon de familie, în acelasi Capitol 1 - “Infractiuni contra familiei” - al

Titlului IX - “Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala” - legiuitorul

mai incrimineaza si infractiunea de rele tratamente aplicate minorului si aceea de nerespectare a

masurilor privind încredintarea minorului, în ambele situatii faptele putând fi savârsite fie de catre

1 Art. 15 alin. (2) din Legea nr. 5/28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ si

reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, publicata în Buletinul Oficial al României,

nr. 47/31 martie 1973.

2 Publicata în M. Of. al României, Partea I, nr. 37/20 februarie 1991 si republicata în M. Of.

al României, partea I, nr. 1/5 ianuarie 1998.

3 Publicata în M. Of. al României, Partea I, nr. 279/29 noiembrie 1995, art. 2.

4 Publicata în M. Of. al României, Partea I, nr. 279/29 noiembrie 1995.

5 Publicata în M. Of. al României, Partea I, nr. 133/10 iunie 1944.

Notiuni generale despre familie

Fisiere in arhiva (12):

  • Dreptul Familiei
    • cap1.pdf
    • cap10.pdf
    • cap11.pdf
    • cap12.pdf
    • cap2.pdf
    • cap3.pdf
    • cap4.pdf
    • cap5.pdf
    • cap6.pdf
    • cap7.pdf
    • cap8.pdf
    • cap9.pdf