Cuprins
- TEMA I - COMUNITĂŢILE EUROPENE ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ. EVOLUŢIE ISTORICĂ
- 1.1. Consideraţii generale
- 1.2. Izvoarele dreptului comunitar (al Uniunii Europene) şi implicit ale dreptului comunitar al afacerilor
- 1.3. Particularităţile dreptului comunitar (al Uniunii Euro-pene) în raport de sistemele naţionale de drept
- 1.4. Etapizarea mişcărilor europene care au dus la for-marea şi apariţia Comunităţilor Europene şi a Uniunii Eu-ropene
- 1.5. Scurt istoric al înfiinţării şi funcţionării Comunităţilor Europene şi a Uniunii Europene
- 1.6. Explicaţii privind termenii uzitaţi
- 1.7. TEMĂ
- 1.8. Întrebări, exerciţii, aplicaţii
- 1.9. Rezolvaţi următoarele teste grilă
- 1.10. Bibliografie
- TEMA II - LIBERA CIRCULAŢIE A MĂRFURILOR
- 2.1. Precizări prealabile
- 2.2. Legislaţia relevantă privind libera circulaţie a mărfurilor
- 2.2.1. Surse primare
- 2.2.2. Legislaţia secundară
- 2.2.3. Jurisprudenţă selectivă
- 2.3. Uniunea vamală şi barierele fiscale. Tariful vamal comun
- 2.4. Interzicerea taxelor vamale şi a taxelor cu efect echivalent la nivelul Uniunii Europene
- 2.5. Interzicerea restricţiilor cantitative şi a măsurilor cu efect echivalent la nivelul Uniunii Europene
- 2.6. Impozitul intern
- 2.7. Excepţii de la principiul liberei circulaţii a mărfurilor
- 2.7.1. Excepţiile reglementate de art. 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
- 2.7.2. Excepţiile jurisprudenţiale
- 2.7.3. Condiţiile în care pot să fie invocate excepţiile le-gale sau jurisprudenţiale
- 2.8. Regula raţiunii. Excepţiile prevăzute în art. 36 din TFUE
- 2.9. Clauze de salvgardare
- 2.10. Imputarea acţiunilor privaţilor
- 2.11. Monopolurile de stat cu caracter comercial
- 2.12. Explicaţii privind termenii uzitaţi
- 2.13. TEMĂ
- 2.14. Întrebări, exerciţii, aplicaţii
- 2.15. Rezolvaţi următoarele teste grilă
- 2.16. Bibliografie
- TEMA III - LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR
- 3.1. Precizări prealabile
- 3.2. Reglementarea cetăţeniei europene
- 3.3. Legislaţia relevantă privind libera circulaţie a persoanelor
- 3.3.1. Legislaţie primară
- 3.3.2. Legislaţie secundară
- 3.3.3. Jurisprudenţă selectivă
- 3.4. Libera circulaţie a lucrătorilor
- 3.4.1. Consideraţii generale
- 3.4.2. Conceptul de lucrători
- 3.4.3. Dreptul de şedere conferit lucrătorilor şi familiilor acestora
- 3.4.3.1. Introducere
- 3.4.3.2. Dreptul de ieşire, intrare şi şedere
- 3.4.3.3. Dreptul de şedere pentru o perioadă mai mare de trei luni
- 3.4.3.4. Eliberarea permiselor de şedere şi valabili-tatea acestora
- 3.4.3.5. Păstrarea dreptului de şedere
- 3.4.3.6. Dreptul de şedere permanentă
- 3.5. Interzicerea discriminării
- 3.6. Excepţii de la principiul liberei circulaţii a persoanelor
- 3.6.1. Excepţiile prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi în cadrul dreptului derivat
- 3.6.2. Excepţiile jurisprudenţiale
- 3.7. Libertatea de stabilire
- 3.7.1. Reglementare
- 3.7.2. Dreptul de stabilire şi activitatea sportivă
- 3.7.3. Dreptul de stabilire şi calificările profesionale
- 3.7.4. Dreptul de stabilire şi persoanele juridice
- 3.8. Interzicerea discriminărilor
- 3.9. Excepţii de la principiul dreptului de stabilire
- 3.10. Clauze de salvgardare
- 3.11. Explicaţii privind termenii uzitaţi
- 3.12. TEMĂ
- 3.13. Întrebări, exerciţii, aplicaţii
- 3.14. Rezolvaţi următoarele teste grilă
- 3.15. Bibliografie
- TEMA IV - LIBERA CIRCULAŢIE A CAPITALURILOR
- 4.1. Reglementare
- 4.2. Noţiunile de “capitaluri” şi de “plăţi”
- 4.3. Excepţii de la principiul liberei circulaţii a capitalurilor şi plăţilor
- 4.4. Clauze de salvgardare
- 4.5. Explicaţii privind termenii uzitaţi
- 4.6. TEMĂ
- 4.7. Întrebări, exerciţii, aplicaţii
- 4.8. Rezolvaţi următoarele teste grilă
- 4.9. Bibliografie
- TEMA V - LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR
- 5.1. Reglementare
- 5.2. Conceptul de “serviciu”
- 5.3. Efectul direct al prevederilor Tratatului FUE în materia ser-viciilor
- 5.4. Raporturile dintre libertatea de stabilire a persoanelor şi libera circulaţie a serviciilor
- 5.5. Libertatea de a beneficia de servicii
- 5.6. Libertatea de a presta servicii şi derogările aferente aces-teia, conform reglementărilor Directivei 2006/123/CE
- 5.7. Interzicerea discriminării
- 5.8. Excepţii de la principiul liberei circulaţii a serviciilor
- 5.9. Explicaţii privind termenii uzitaţi
- 5.10. TEMĂ
- 5.11. Întrebări, exerciţii, aplicaţii
- 5.12. Rezolvaţi următoarele teste grilă
- 5.13. Bibliografie
- BIBLIOGRAFIE
- ANEXA I - TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ (extrase)
- ANEXA II - TRATATUL PRIVIND FUNCŢIONAREA UNIUNII EUROPENE (extrase)
Extras din curs
I. OBIECTIVELE CURSULUI
I.1. Sub raport didactic
Dreptul comunitar reprezintă o ramură nouă a dreptului, desprinsă din dreptul internaţional public; este o ramură de drept autonomă care nu se identifică cu dreptul internaţional public, dar nici nu face parte din dreptul intern, ci apare ca un drept de sine stătător “sui generis”.
Dreptul comunitar este format din norme juridice adoptate la nivelul Uniunii Europene, care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor Uniunii, precum şi unele activităţi eco-nomice, în domenii în care statele membre ale Uniunii Euro-pene şi-au limitat suveranitatea.
Pe măsura consolidării dreptului comunitar ca ramură de drept de sine stătătoare, distinctă faţă de dreptul internaţional public şi faţă de dreptul naţional, problemele specifice fiecărei ramuri de drept au condus la apariţia unui obiect distinct, spe-cializat pe ramuri, în cadrul sistemului de drept comunitar. Astfel, din sistemul dreptului comunitar se desprind ramuri noi de drept, pe domenii specifice, cum ar fi: dreptul comunitar al mediului, dreptul comunitar al afacerilor, dreptul comunitar vamal, comercial, bancar, fiscal, al asigurării, transporturilor etc.
Dreptul comunitar al afacerilor, reprezintă o ramură de drept, parte integrantă a dreptului Uniunii Europene, şi poate fi definit ca fiind un ansamblu de principii şi norme juridice cu-prinse în tratatele Comunităţilor europene şi ale Uniunii Euro-pene, precum şi în actele Uniunii adoptate de instituţiile competente: regulamente, directive, decizii, etc., care reglementează domeniul afacerilor.
Admiterea României în Uniunea Europeană ca membru cu drepturi depline impune cu necesitate cunoaşterea mecanismelor de decizie europeană, a drepturilor şi obligaţiilor stabilite de normele Uniunii.
Prin aderarea României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007 s-a încheiat cel de al cincilea val al extinderii Uniunii, iniţiat la 1 mai 2004, prin aderarea celor opt state din Europa Centrală şi de Est, alături de Cipru şi de Malta. Astfel, de la 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeană este o comunitate ce reuneşte 27 de state membre şi o populaţie de 492,8 milioane de locuitori şi care are 23 de limbi oficiale. Începând cu 1 ianuarie 2007, cetăţenii români care călătoresc în afara teritoriului naţional beneficiază, atât pe teritoriul statelor membre ale Uniunii, cât şi pe teritoriul statelor terţe, de drepturile conferite de tratatele Uniunii Europene, tuturor cetăţenilor europeni. Potrivit Tratatului de Aderare, României îi revin o serie de poziţii în instituţiile comunitare, iar cetăţenii români au posibilitatea de a lucra în cadrul instituţiilor europene.
Studiul dreptului comunitar al afacerilor este de mare ac-tualitate şi prezintă interes nu numai pentru specialiştii sau studenţii în drept, el priveşte un public mult mai larg, informaţiile prezentate fiind necesare şi edificatoare pentru toţi cei care deţin calitatea de cetăţeni europeni.
Noţiunile prezentate privesc aspecte ale vieţii cetăţenilor din Uniunea Europeană, influenţa celor patru libertăţi funda-mentale: libera circulaţie a mărfurilor, a persoanelor, a ser-viciilor şi capitalurilor fiind covârşitoare pentru fiecare dintre noi.
I.2. Sub raport metodologic
Cursul este structurat pe teme de larg interes ştiinţific şi aplicativ, cum sunt:
• evoluţia istorică a Comunităţilor Europene şi a Uniu-nii Europene;
• prezentarea generală a libertăţilor fundamentale ale Uniunii Europene;
• libera circulaţie a mărfurilor;
• libera circulaţie a persoanelor în comunitatea euro-peană;
• libera circulaţie a capitalurilor şi libera circulaţie a serviciilor.
Însuşirea cunoştiinţelor de drept comunitar al afacerilor se face pe baza prelegerilor şi a seminariilor, a pregătirii şi dezbaterii unor referate şi a parcurgerii şi înţelegerii jurispru-denţei comunitare.
Interesul pentru studiul dreptului comunitar al afacerilor are atât conotaţii teoretice, cât şi practice, România fiind stat membru al U.E.
Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene consti-tuie astăzi unul din reperele de neignorat ale dreptului, parte integrantă a acquis-ului comunitar. Cunoaşterea lor devine o necesitate pentru orice cetăţean european şi o obligaţie pentru un student al facultăţii de drept.
Sigur că prelegerile nu pot înlocui studiul individual, pregătirea temeinică, sistematică şi programată.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dreptul Material al UE.doc
Alții au mai descărcat și
CAPITOLUL I – CONSIDERATII INTRODUCTIVE 1. 1. – Scurt istoric al uniunii Europene Declaratia din 9 mai 1950 a lui Robert Schuman, ministrul...
CAPITOLUL I – EURO, MONEDA EUROPEANĂ Secţiunea 1 - Naşterea Euro 1.1. Cum a apărut ideea unei monede europene unice? Cooperarea monetară în...
INTRODUCERE IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR Uniunea Europeană este construită într-un sistem instituțional unic în lume. Prin izvoare ale...
1. Izvoarele dreptului european: noţiune, clasificare Teoria dreptului, ca şi legislaţia formală, face deosebire între ceea ce reprezintă forma...
1. Principiile dreptului comunitar. Aspecte introductive Principiile generale ale dreptului european se impun, în primul rand, datorita...
PROCEDURA PRIVIND INCHEIEREA TRATATELOR INTERNATIONALE 1. INTRODUCERE Tratatele reprezinta expresia acordului dintre state cu privire la...
INTRODUCERE Percepţia românească a Europei a fost şi în trecut şi, mai ales, în epoca actuală, foarte diferenţiată, foarte diversificată. Pentru...
1. Aspecte generale Libera circulaţie a persoanelor şi a serviciilor reprezintă mai mult decât simplul obiectiv comercial urmărit prin Tratatul de...
Te-ar putea interesa și
CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND JUSTIŢIA ÎN STATUL DE DREPT Statul de drept este acela care asigură respectarea legii în întregul...
CAPITOLUL I. - INTRODUCERE CU PRIVIRE LA DREPTUL MĂRII Problema libertăţii mărilor este comentată în cel puţin două locuri: în primul rând, în...
CAPITOLUL I ACTELE DE DREPT ADMINISTRATIV. REGIMUL JURIDIC APLICABIL l. Noţiunea de act juridic de drept administrativ Legislaţia, practica...
Introducere Teoria generală a dreptului abordează termenul de izvor într-un sens larg şi într-unul restrâns, respectiv în sens material şi în sens...
CAPITOLUL I Răspunderea materială formă a răspunderii din dreptul muncii. 1.1. Răspunderea materială: trăsături specifice, relaţia cu alte forme...
1. Noţiunea şi elementele caracteristice ale izvoarelor dreptului internaţional public Caracterul specific şi elementele distinctive ale Dreptului...
I. Drept administrativ Dreptul administrativ se plasează, ca ramură de drept, în cadrul dreptului public. Ca ramura a dreptului public, dreptul...
I.Notiuni generale. 1.1.Exceptiile de drept material si exceptiile procesuale Notiunea de exceptie este asociata in legislatia noastra atat unor...