Dreptul Material al Uniunii Europene

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 78 în total
Cuvinte : 31053
Mărime: 526.61KB (arhivat)
Cost: Gratis
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi Facultatea de Drept

Cuprins

ABREVIERI 4

I. FAZELE INTEGRĂRII ECONOMICE EUROPENE 5

A. Zona de liber schimb (ZLS) 5

B. Uniunea vamală (UV) 5

C. Piata internă 5

D. Uniunea economică si monetară (UEM) 8

II. LIBERA CIRCULAłIE A MĂRFURILOR. GENERALITĂłI 9

1. Beneficiile libertătii comertului 9

2. Obstacole în calea comertului 9

3. Dimensiunea internă si cea externă a liberei circulatii a mărfurilor 10

4. Originea mărfurilor 11

5. Notiunea de marfă 14

III. INTERZICEREA TAXELOR VAMALE SI A TAXELOR CU EFECT

ECHIVALENT 16

1. Reglementare. Generalităti 16

2. Taxele vamale 16

3. Taxele cu efect echivalent taxelor vamale 17

4. Exceptii: cazuri în care taxele cu efect echivalent sunt admisibile 21

A. Taxa reprezintă o remuneratie pentru un serviciu prestat comerciantului 21

B. Taxa este aferentă controalelor efectuate pentru a satisface obligatiile trasate

de dreptul comunitar 22

C. Taxa apartine unui sistem general de taxe si impozite, aplicabil atât

bunurilor importate, cât si celor nationale 23

5. Taxele temporare pentru situatii de urgentă sunt admise? 23

IV. INTERZICEREA FISCALITĂłII DISCRIMINATORII 24

1. Cadrul general 24

2. Libertatea de actiune a statelor 25

3. Art. 110 paragraful 1 TFUE 26

A. Notiunea de similitudine 26

B. Discriminarea directă 27

C. Discriminarea indirectă 29

4. Art. 110 paragraful 2 TFUE 33

5. Raportul dintre taxele cu efect echivalent si taxele si impozitele ce tin de art.

Extras din document

I. FAZELE INTEGRÃRII ECONOMICE EUROPENE

A. Zona de liber schimb (ZLS)

Zona de liber schimb constituie un spatiu în interiorul cãruia statele participante

suprimã toate taxele vamale si restrictiile cantitative (contingente sau cote) la import

export, ceea ce permite libera circulatie a mãrfurilor, impulsionând comertul.

Taxele vamale sunt eliminate doar între statele membre, dar continuã sã se aplice în

raporturile cu statele terte, fiecare stat participant stabilind propriul regim pentru produsele

care nu provin din zonã. Pentru a preveni speculatiile determinate de diferentele dintre

regimurile vamale, statele participante limiteazã libertatea comertului la produsele

originare din zonã, iar mãrfurile tranzitate sunt însotite de un certificat de origine.

Exemple: acordurile europene (acordurile de asociere la Comunitãtile Europene)

încheiate cu statele candidate la aderare au stabilit, pe linie economicã, niste ZLS. Alte

exemple: Asociatia Europeanã de Liber Schimb (AELS), Acordul Nord-American de

Comert Liber (NAFTA), creat în 1994 între Canada, Statele Unite si Mexic, Acordul de

Liber Schimb Central European (CEFTA).

B. Uniunea vamalã (UV)

Pe lângã suprimarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative în interiorul regiunii,

uniunea vamalã presupune si practicarea unui tarif vamal comun, precum si elaborarea

unei politici comerciale comune în raporturile cu statele terte. Niciun membru nu mai poate

pãstra relatii comerciale preferentiale cu state terte. Ca urmare, se liberalizeazã si circulatia

produselor ce nu provin din regiune, fãrã risc de fraudã.

Crearea unei uniuni vamale a fost un obiectiv al TCEE, atins în 1968. Înainte de

întemeierea Comunitãtilor Europene, Belgia, Olanda si Luxemburg au realizat o uniune

vamalã. De asemenea, dupã destrãmarea Cehoslovaciei si înainte de aderarea la UE, noile

state Cehia si Slovacia au decis sã-si pãstreze legãturile economice, inclusiv printr-o

uniune vamalã.

C. Piata internã

a) Piata comunã

Dupã cum am constatat mai sus, uniunea vamalã se limita la realizarea liberei

circulatii a bunurilor. Pe lângã aceasta, piata comunã, obiectiv al CEE, si-a propus sã

asigure libera circulatie a persoanelor (a lucrãtorilor), a serviciilor (transporturi, bãnci,

asigurãri, burse, arhitecturã, avocaturã etc.), precum si a capitalurilor, adicã cele patru

libertãti fundamentale.

Forta de muncã si capitalul constituie factori de productie, fiind utilizati la realizarea

unui produs. Tratatul CEE si-a propus sã asigure alocarea optimã a resurselor Comunitãtii,

permitând factorilor de productie sã se miste spre zonele unde este mai mare nevoie de ei si

unde valoarea lor e mai mare. De exemplu, la intrarea în vigoare a TCEE, în Italia de Sud

era un excedent de fortã de muncã, pe când în unele regiuni ale Germaniei aceasta era

deficitarã. Astfel, forta de muncã avea o valoare mai mare în acele pãrti ale Germaniei

decât în sudul Italiei. Ca urmare, sute de mii de italieni au migrat în Germania pentru a gãsi

locuri de muncã.

Dar piata comunã înseamnã mai mult decât cele patru libertãti. S-a adãugat

adoptarea unei legislatii comune, cum ar fi în materie de concurentã, crearea politicilor sau

actiunilor sectoriale comune (în domenii precum agricultura sau transporturile), precum si

un început de apropiere între politicile economice nationale.

Libera concurentã este esentialã pentru functionarea pietei comune, pentru cã

permite alocarea optimã a resurselor si cresterea eficientei productive. De asemenea, îi

faciliteazã consumatorului obtinerea la cel mai bun pret a produselor si a serviciilor oferite

de întreprinderi din toate statele membre.

În anii 80, a devenit clar faptul cã nu s-a izbutit liberalizarea totalã a circulatiei fortei

de muncã si a capitalurilor. În plus, circulatia mãrfurilor si a serviciilor era îngreunatã încã

de bariere netarifare. Din aceastã cauzã, a apãrut proiectul pietei interne.

b) Piata internã

Idee a lui Jacques Delors, presedintele Comisiei între anii 1985 si 1995, piata

internã a fost propusã prin Cartea Albã, document al Comisiei din 1985 si stabilitã ca

obiectiv de Actul Unic European, termenul de realizare fiind 31 decembrie 1992. În Cartea

Albã s-au identificat trei categorii de bariere netarifare care încã stânjeneau schimburile:

fizice, tehnice si fiscale.

Preview document

Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 1
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 2
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 3
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 4
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 5
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 6
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 7
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 8
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 9
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 10
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 11
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 12
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 13
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 14
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 15
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 16
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 17
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 18
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 19
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 20
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 21
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 22
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 23
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 24
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 25
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 26
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 27
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 28
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 29
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 30
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 31
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 32
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 33
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 34
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 35
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 36
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 37
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 38
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 39
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 40
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 41
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 42
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 43
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 44
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 45
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 46
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 47
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 48
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 49
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 50
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 51
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 52
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 53
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 54
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 55
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 56
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 57
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 58
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 59
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 60
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 61
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 62
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 63
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 64
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 65
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 66
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 67
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 68
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 69
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 70
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 71
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 72
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 73
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 74
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 75
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 76
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 77
Dreptul Material al Uniunii Europene - Pagina 78

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Material al Uniunii Europene.pdf

Alții au mai descărcat și

Spalarea Banilor - Evolutia Fenomenului de Spalare a Banilor

CAPITOLUL I - NOŢIUNI CU CARACTER INTRODUCTIV I.1.UN FENOMEN ÎNTR-O CONTINUĂ SCHIMBARE Viaţa economică şi socială se află într-o continuă...

Spațiul administrativ al Uniunii Europene

INTRODUCERE Dezvoltarea administrativă descrisă nu trebuie considerată ca o etapă finală, circumscrisă în timp, care garantează administraţiei...

Cooperarea Judiciara Internationala Penala - Domeniul de Aplicare

INTRODUCERE Odată cu deschiderea frontierelor,criminalitatea transnaţională a dobândit o amploare din ce în ce mai mare ,singurul instrument...

Cooperare Polițienească Europeană

INTRODUCERE Mediul de securitate este influenţat de schimbările şi transformările continue generatoare de noi riscuri şi ameninţări. Aceste...

Libera Circulație a Persoanelor

CAPITOLUL I Consideratii introductive Sectiunea I Scurt istoric – Uniunea Europeana Declaratia din 9 mai 1950 a lui Robert Schuman, ministrul...

Dreptul Concurenței

ISTORIC AL COMUNITĂŢILOR EUROPENE Comunităţile europene , pentru a ajunge la forma actuală de organizare, au parcurs mai multe etape, desfăsurate...

Structuri Europene de Cooperare Politieneasca

1. Cooperarea poliţienească în cadrul Uniunii Europene Notiuni introductive Conştientizarea fenomenului crimei organizate, asemeni unei...

Procedura Mandatului European de Arestare

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE, DEFINIŢIE, REGLEMENTARE ŞI DOMENIUL DE APLICARE 1.1 SCURT ITINERAR INTRODUCTIV Noua dimensiune a Europei,...

Ai nevoie de altceva?