Dreptul Mediului

Curs
8.4/10 (12 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 101 în total
Cuvinte : 41709
Mărime: 135.25KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

1.1. Notiunea de mediu

Notiunea de mediu, notiune cameleon, cum este caracterizata de Michel Prieur , cunoaste nenumarate valente si este folosita cu întelesuri mai mult sau mai putin diferite în numeroasele medii ale societatii umane.

Oamenii de stiinta, economistii, juristii, politicienii, slujitorii artelor, sensibilizati de importanta covârsitoare a imperativului de protectie a mediului si a resurselor naturale, reliefeaza anumite aspecte ale mediului, care, de fapt, este unic.

Termenul de mediu ramâne, totusi, o notiune generala, dificil de sintetizat într-o definitie care sa satisfaca pe toata lumea.

Exista, însa, în mod obisnuit, doua sensuri diferite pe care le îmbraca expresia “mediul”. O prima acceptiune, izvorâta din stiintele naturii si aplicata societatii umane, deci o abordare ecologica (ansamblul de elemente si echilibre de facto care conditioneaza viata unui grup biologic); cealalta acceptiune, care este datorata limbajului arhitectilor si urbanistilor si care se refera la zona de contact între spatiul construit si mediul natural (deci între spatiul artificial si cel natural).

Aceste doua acceptiuni ale notiunii de mediu nu lasa, desigur, indiferenta calificarea sa din punct de vedere juridic. Asadar, pâna în prezent nu putem afirma ca mediul se bucura de o calificare juridica sau de un statut juridic unanim acceptat.

Creatie a doctrinei, a jurisprudentei si a reglementarilor juridice conventionale sau legale, notiunea de mediu cunoaste o relativa varietate si înregistreaza, totodata, o evolutie.

Astfel, pentru Comunitatile europene mediul reprezinta ansamblul elementelor care, în complexitatea relatiilor lor, constituie cadrul, ambianta si conditiile vietii oamenilor, astfel cum exista sau cum sunt percepute .

Subliniind caracterul dinamic al dispozitiilor legislative (dreptul pozitiv), trebuie sa punem în evidenta atât rolul doctrinei în fundamentarea notiunii, cât si rolul creator al jurisprudentei, care au contribuit la definirea mediului.

În dreptul italian, prima definitie a mediului, data în mod formal de Legea nr.349/1986, a provocat o ampla dezbatere în doctrina juridica. Pentru a interpreta cât mai exact continutul notiunii de mediu, Curtea Constitutionala (Decizia nr.210 din 28 mai 1987) a declarat ca exista o tendinta a legiuitorului de a parveni la o conceptie unitara care cuprinde toate resursele naturale si culturale, precizând: “Mediul înseamna conservarea, gestionarea rationala si ameliorarea conditiilor mediului natural (aer, apa, sol si toate celelalte componente), existenta si conservarea patrimoniului genetic terestru si acvatic, a tuturor speciilor vegetale si animale care vietuiesc în mediu în stare naturala si, în fine, fiinta umana cu toate manifestarile sale”.

Dar decizia Curtii Constitutionale Italiene cea mai cunoscuta în materie (din 30 decembrie 1987) si care da o definitie juridica mult mai precisa, în care se regasesc si ecourile doctrinei, afirma: “Mediul este considerat ca un bun imaterial unitar cu diferitele sale componente, fiecare dintre ele putând constitui, separat, un obiect de protectie; dar toate, în ansamblul lor, constituie o unitate”. Curtea explica în continuare ca mediul este protejat deoarece este o conditie care defineste calitatea vietii, el constituind habitatul natural în care omul traieste si activeaza, fiind absolut necesar colectivitatii. Protectia mediului se impune, de altfel, înainte de orice, prin dispozitii constitutionale (art.32 din Constitutia Italiana).

Aceasta idee este sustinuta si de doctrina belgiana care cauta sa defineasca mediul ca pe o constatare elementara având în vedere ca fiecare specie vie - fie ca este vegetala, animala sau umana - are nevoie de conditii naturale fundamentale care sa-i garanteze existenta si dezvoltarea. Este, deci, mediul fizic sau biologic - mediul înconjurator - în care poate gasi aceste conditii necesare.

Tot asemenea, Maurice Kamto , analizând dreptul mediului în Africa, subliniaza faptul ca nu exista o definitie generala unanim admisa în dreptul pozitiv. Unele texte nationale dând definitii partiale sau limitate la un obiectiv precis, nu se ajung, totusi, la o definitie globala.

Asa cum remarca M. Kamto, în acel moment Proiectul de Pact International privind Mediul si Dezvoltarea (Comisia U.I.C.N.) propunea o definitie generala în cadrul art.1 al acestuia prevazând ca "se întelege prin mediu materia în ansamblul sau, resursele naturale, inclusiv patrimoniul cultural si infrastructura umana indispensabila activitatilor social-economice".

O alta definitie juridica a mediului o ofera Conventia privind raspunderea civila pentru prejudiciile cauzate de activitati periculoase pentru mediu, redactata de Consiliul Europei si deschisa spre semnare la Lugano la 21 iunie 1993 si care, în cadrul definitiilor cuprinse de art.2 la punctul 10 mentioneaza:

“Mediul cuprinde:

- resursele naturale abiotice si biotice, cum sunt aerul, apa, solul, fauna si flora, precum si interactiunile între acesti factori;

- bunurile care compun mostenirea culturala; si

- aspectele caracteristice ale peisajului”.

Preview document

Dreptul Mediului - Pagina 1
Dreptul Mediului - Pagina 2
Dreptul Mediului - Pagina 3
Dreptul Mediului - Pagina 4
Dreptul Mediului - Pagina 5
Dreptul Mediului - Pagina 6
Dreptul Mediului - Pagina 7
Dreptul Mediului - Pagina 8
Dreptul Mediului - Pagina 9
Dreptul Mediului - Pagina 10
Dreptul Mediului - Pagina 11
Dreptul Mediului - Pagina 12
Dreptul Mediului - Pagina 13
Dreptul Mediului - Pagina 14
Dreptul Mediului - Pagina 15
Dreptul Mediului - Pagina 16
Dreptul Mediului - Pagina 17
Dreptul Mediului - Pagina 18
Dreptul Mediului - Pagina 19
Dreptul Mediului - Pagina 20
Dreptul Mediului - Pagina 21
Dreptul Mediului - Pagina 22
Dreptul Mediului - Pagina 23
Dreptul Mediului - Pagina 24
Dreptul Mediului - Pagina 25
Dreptul Mediului - Pagina 26
Dreptul Mediului - Pagina 27
Dreptul Mediului - Pagina 28
Dreptul Mediului - Pagina 29
Dreptul Mediului - Pagina 30
Dreptul Mediului - Pagina 31
Dreptul Mediului - Pagina 32
Dreptul Mediului - Pagina 33
Dreptul Mediului - Pagina 34
Dreptul Mediului - Pagina 35
Dreptul Mediului - Pagina 36
Dreptul Mediului - Pagina 37
Dreptul Mediului - Pagina 38
Dreptul Mediului - Pagina 39
Dreptul Mediului - Pagina 40
Dreptul Mediului - Pagina 41
Dreptul Mediului - Pagina 42
Dreptul Mediului - Pagina 43
Dreptul Mediului - Pagina 44
Dreptul Mediului - Pagina 45
Dreptul Mediului - Pagina 46
Dreptul Mediului - Pagina 47
Dreptul Mediului - Pagina 48
Dreptul Mediului - Pagina 49
Dreptul Mediului - Pagina 50
Dreptul Mediului - Pagina 51
Dreptul Mediului - Pagina 52
Dreptul Mediului - Pagina 53
Dreptul Mediului - Pagina 54
Dreptul Mediului - Pagina 55
Dreptul Mediului - Pagina 56
Dreptul Mediului - Pagina 57
Dreptul Mediului - Pagina 58
Dreptul Mediului - Pagina 59
Dreptul Mediului - Pagina 60
Dreptul Mediului - Pagina 61
Dreptul Mediului - Pagina 62
Dreptul Mediului - Pagina 63
Dreptul Mediului - Pagina 64
Dreptul Mediului - Pagina 65
Dreptul Mediului - Pagina 66
Dreptul Mediului - Pagina 67
Dreptul Mediului - Pagina 68
Dreptul Mediului - Pagina 69
Dreptul Mediului - Pagina 70
Dreptul Mediului - Pagina 71
Dreptul Mediului - Pagina 72
Dreptul Mediului - Pagina 73
Dreptul Mediului - Pagina 74
Dreptul Mediului - Pagina 75
Dreptul Mediului - Pagina 76
Dreptul Mediului - Pagina 77
Dreptul Mediului - Pagina 78
Dreptul Mediului - Pagina 79
Dreptul Mediului - Pagina 80
Dreptul Mediului - Pagina 81
Dreptul Mediului - Pagina 82
Dreptul Mediului - Pagina 83
Dreptul Mediului - Pagina 84
Dreptul Mediului - Pagina 85
Dreptul Mediului - Pagina 86
Dreptul Mediului - Pagina 87
Dreptul Mediului - Pagina 88
Dreptul Mediului - Pagina 89
Dreptul Mediului - Pagina 90
Dreptul Mediului - Pagina 91
Dreptul Mediului - Pagina 92
Dreptul Mediului - Pagina 93
Dreptul Mediului - Pagina 94
Dreptul Mediului - Pagina 95
Dreptul Mediului - Pagina 96
Dreptul Mediului - Pagina 97
Dreptul Mediului - Pagina 98

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Mediului.doc

Alții au mai descărcat și

Libera Circulatie a Persoanelor in Uniunea Europeana

Prin încheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European), România s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene....

Raspunderea pentru Daunele Ecologice in Dreptul Comunitar

INTRODUCERE Protectia mediului este una din marile provocari actuale ale Europei, data fiind amploarea prejudiciilor aduse mediului de catre...

Garantarea Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului in Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in Conventia Europeana a Drepturilor Omului Conventia Europeana a Drepturilor...

Libera Circulatie a Marfurilor

1. Aspecte generale Regulile esentiale privind aceasta libertate sunt prevazute la art. 23-24 CE din Tratat, fiind dezvoltate, în dispozitiile...

Executarea Silită Imobiliară

Capitolul 1 Notiuni generale despre executerea silita 1.1Conceptul de executare silită Executarea silită au urmarirea silita este procedura prin...

Mediul - Problemă Generală în Uniunea Europeană

1. Obiectul dreptului mediului Obiectul dreptului mediului îl reprezinta relatiile sociale ce se nasc în legatura cu conservarea si dezvoltarea...

Poluarea Mediului Ambiant

1. Noţiunea, trăsăturile definitorii şi definiţia dreptului mediului Evoluţiile generale înregistrate în ultimele decenii au determinat un proces...

Criminologie

SECTIUNEA I.FORMAREA CRIMINOLOGIEI CA STIINTA Termenul de criminologie a fost folosit, pentru prima oara, de antropologul francez Paul Topinard,...

Ai nevoie de altceva?