Dreptul Muncii

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 158 în total
Cuvinte : 85353
Mărime: 265.58KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

CURSUL Nr. 1

NOŢIUNEA DREPTULUI MUNCII. OBIECT. RAPORTURILE JURIDICE INDIVIDUALE DE MUNCĂ. IZVOARELE DREPTULUI MUNCII. PINCIPIILE DREPTULUI MUNCII. FORMAREA PROFESIONALĂ

Secţiunea I-a

1. Noţiunea şi obiectul dreptului muncii

1.1. Definiţia dreptului muncii

Dreptul muncii a fost definit ca fiind acea ramură a sistemului de drept alcătuită din ansamblul normelor juridice care reglementează relaţiile individuale şi colective de muncă, atribuţiile organizaţiilor sindicale şi patronale, conflictele de muncă şi controlul aplicării legislaţiei muncii .

Aşa cum rezultă din definiţie, dreptul muncii este un ansamblu de norme juridice cu un obiect distinct de reglementare – relaţiile sociale de muncă ce se stabilesc între cei ce utilizează forţa de muncă – angajatorii (patronii) şi cei care prestează munca salariaţii (angajaţii).

Potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Codul muncii , prin angajator se înţelege persoana fizică sau persoana juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.

Salariaţii (angajaţii) sunt acele persoane fizice, obligate prin funcţia sau profesia lor să desfăşoare diverse activităţi pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei renumeraţii denumite salariu (art. 10 C. m.).

Între cele două părţi – angajatori şi angajaţi – iau naştere relaţii individuale dar şi colective, consecinţa încheierii contractelor colective de muncă, precum şi a instituţionalizării dialogului social, a existenţei unor drepturi şi obligaţii distincte ale celor doi parteneri sociali în procesul muncii ca subiecte colective de drept.

În sfera de reglementare a dreptului muncii intră şi controlul aplicării dispoziţiilor din domeniul raporturilor de muncă precum jurisdicţia muncii.

1.2. Obiectul dreptului muncii

Obiectul dreptului muncii este constituit din raporturile juridice de muncă.

Raporturile juridice de muncă sunt: relaţiile sociale reglementate de lege care se stabilesc între o persoană fizică şi o persoană juridică (societate comercială, regie autonomă, unitate bugetară) sau o persoană fizică, în urma prestării unei munci de către cea de a doua în folosul celei dintâi, care, la rândul ei, se obligă să o remunereze şi să creeze condiţiile necesare prestării acestei munci.

În concluzie, obiectul dreptului muncii este constituit din raporturile juridice de muncă născute din contractul individual de muncă şi raporturile juridice conexe lor

Ca ramură a sistemului unitar al dreptului român, dreptul muncii este format din ansamblul normelor juridice prin care sunt reglementate relaţiile care se stabilesc în procesul încheierii, executării, modificării şi încetării raporturilor juridice de muncă, întemeiate pe contractul individual de muncă şi contractul colectiv de muncă.

Sursa existenţei raportului juridic de muncă o constituie încheierea şi existenţa contractului individual de muncă.

Secţiunea a II-a

2. Raporturile juridice individuale de muncă

2.1. Noţiunea raporturilor juridice de muncă

Raporturile juridice de muncă au fost definite ca fiind acele relaţii sociale reglementate de lege ce iau naştere între o persoană fizică, pe de o parte, şi, ca regulă, o persoană juridică – pe de altă parte ca urmare a prestării unei anumite munci de către prima persoană în folosul celei de a doua care la rândul ei se obligă să o renumereze şi să creeze condiţiile necesare prestării acestei munci.

Subiectele raportului juridic de muncă sunt – angajatorul şi salariatul.

2.2. Caracteristicile raportului juridic de muncă sunt:

-poate exista numai între două persoane, spre deosebire de raportul obligaţional civil în cadrul cărora poate exista o pluralitate de subiecte active sau o pluralitate de subiecte pasive;

-de regulă se stabileşte între o persoană fizică şi o persoană juridică şi excepţional numai între două persoane fizice;

-are un caracter personal, fiind încheiat „intuitu personae” adică atât în considerarea pregătirii, aptitudinilor şi calităţii persoanei care prestează munca cât şi în funcţie de specificul celeilalte părţi – având în vedere colectivul, condiţiile de muncă existente etc.;

-se constituie pe baza unei relaţii de subordonare dintre subiectele raportului juridic în sensul că persoana care prestează munca este subordonată celuilalt subiect al raportului.

2.3. Formele raporturilor juridice de muncă

A. Formele tipice – sunt cele fundamentate pe contractul individual de muncă potrivit cărora una din părţi – totdeauna o persoană fizică, se obligă să depună forţa sa de muncă în folosul celeilalte părţi, de obicei – persoana juridică (sau persoana fizică) care se obligă la rândul său, de a crea condiţii corespunzătoare pentru prestarea muncii şi de a plăti această muncă.

De asemeni tot forme tipice sunt considerate raporturile juridice de muncă ce privesc: a) funcţionarii publici; b) militarii; c) membrii cooperatori.

B. Formule atipice sunt:

a) raporturile de muncă fundamentate pe contractul de ucenicie;

b) raporturile de muncă ale avocaţilor salarizaţi în interesul profesiei;

c) raporturile de muncă ale judecătorilor şi procurorilor şi a diplomaţilor.

Preview document

Dreptul Muncii - Pagina 1
Dreptul Muncii - Pagina 2
Dreptul Muncii - Pagina 3
Dreptul Muncii - Pagina 4
Dreptul Muncii - Pagina 5
Dreptul Muncii - Pagina 6
Dreptul Muncii - Pagina 7
Dreptul Muncii - Pagina 8
Dreptul Muncii - Pagina 9
Dreptul Muncii - Pagina 10
Dreptul Muncii - Pagina 11
Dreptul Muncii - Pagina 12
Dreptul Muncii - Pagina 13
Dreptul Muncii - Pagina 14
Dreptul Muncii - Pagina 15
Dreptul Muncii - Pagina 16
Dreptul Muncii - Pagina 17
Dreptul Muncii - Pagina 18
Dreptul Muncii - Pagina 19
Dreptul Muncii - Pagina 20
Dreptul Muncii - Pagina 21
Dreptul Muncii - Pagina 22
Dreptul Muncii - Pagina 23
Dreptul Muncii - Pagina 24
Dreptul Muncii - Pagina 25
Dreptul Muncii - Pagina 26
Dreptul Muncii - Pagina 27
Dreptul Muncii - Pagina 28
Dreptul Muncii - Pagina 29
Dreptul Muncii - Pagina 30
Dreptul Muncii - Pagina 31
Dreptul Muncii - Pagina 32
Dreptul Muncii - Pagina 33
Dreptul Muncii - Pagina 34
Dreptul Muncii - Pagina 35
Dreptul Muncii - Pagina 36
Dreptul Muncii - Pagina 37
Dreptul Muncii - Pagina 38
Dreptul Muncii - Pagina 39
Dreptul Muncii - Pagina 40
Dreptul Muncii - Pagina 41
Dreptul Muncii - Pagina 42
Dreptul Muncii - Pagina 43
Dreptul Muncii - Pagina 44
Dreptul Muncii - Pagina 45
Dreptul Muncii - Pagina 46
Dreptul Muncii - Pagina 47
Dreptul Muncii - Pagina 48
Dreptul Muncii - Pagina 49
Dreptul Muncii - Pagina 50
Dreptul Muncii - Pagina 51
Dreptul Muncii - Pagina 52
Dreptul Muncii - Pagina 53
Dreptul Muncii - Pagina 54
Dreptul Muncii - Pagina 55
Dreptul Muncii - Pagina 56
Dreptul Muncii - Pagina 57
Dreptul Muncii - Pagina 58
Dreptul Muncii - Pagina 59
Dreptul Muncii - Pagina 60
Dreptul Muncii - Pagina 61
Dreptul Muncii - Pagina 62
Dreptul Muncii - Pagina 63
Dreptul Muncii - Pagina 64
Dreptul Muncii - Pagina 65
Dreptul Muncii - Pagina 66
Dreptul Muncii - Pagina 67
Dreptul Muncii - Pagina 68
Dreptul Muncii - Pagina 69
Dreptul Muncii - Pagina 70
Dreptul Muncii - Pagina 71
Dreptul Muncii - Pagina 72
Dreptul Muncii - Pagina 73
Dreptul Muncii - Pagina 74
Dreptul Muncii - Pagina 75
Dreptul Muncii - Pagina 76
Dreptul Muncii - Pagina 77
Dreptul Muncii - Pagina 78
Dreptul Muncii - Pagina 79
Dreptul Muncii - Pagina 80
Dreptul Muncii - Pagina 81
Dreptul Muncii - Pagina 82
Dreptul Muncii - Pagina 83
Dreptul Muncii - Pagina 84
Dreptul Muncii - Pagina 85
Dreptul Muncii - Pagina 86
Dreptul Muncii - Pagina 87
Dreptul Muncii - Pagina 88
Dreptul Muncii - Pagina 89
Dreptul Muncii - Pagina 90
Dreptul Muncii - Pagina 91
Dreptul Muncii - Pagina 92
Dreptul Muncii - Pagina 93
Dreptul Muncii - Pagina 94
Dreptul Muncii - Pagina 95
Dreptul Muncii - Pagina 96
Dreptul Muncii - Pagina 97
Dreptul Muncii - Pagina 98
Dreptul Muncii - Pagina 99
Dreptul Muncii - Pagina 100
Dreptul Muncii - Pagina 101
Dreptul Muncii - Pagina 102
Dreptul Muncii - Pagina 103
Dreptul Muncii - Pagina 104
Dreptul Muncii - Pagina 105
Dreptul Muncii - Pagina 106
Dreptul Muncii - Pagina 107
Dreptul Muncii - Pagina 108
Dreptul Muncii - Pagina 109
Dreptul Muncii - Pagina 110
Dreptul Muncii - Pagina 111
Dreptul Muncii - Pagina 112
Dreptul Muncii - Pagina 113
Dreptul Muncii - Pagina 114
Dreptul Muncii - Pagina 115
Dreptul Muncii - Pagina 116
Dreptul Muncii - Pagina 117
Dreptul Muncii - Pagina 118
Dreptul Muncii - Pagina 119
Dreptul Muncii - Pagina 120
Dreptul Muncii - Pagina 121
Dreptul Muncii - Pagina 122
Dreptul Muncii - Pagina 123
Dreptul Muncii - Pagina 124
Dreptul Muncii - Pagina 125
Dreptul Muncii - Pagina 126
Dreptul Muncii - Pagina 127
Dreptul Muncii - Pagina 128
Dreptul Muncii - Pagina 129
Dreptul Muncii - Pagina 130
Dreptul Muncii - Pagina 131
Dreptul Muncii - Pagina 132
Dreptul Muncii - Pagina 133
Dreptul Muncii - Pagina 134
Dreptul Muncii - Pagina 135
Dreptul Muncii - Pagina 136
Dreptul Muncii - Pagina 137
Dreptul Muncii - Pagina 138
Dreptul Muncii - Pagina 139
Dreptul Muncii - Pagina 140
Dreptul Muncii - Pagina 141
Dreptul Muncii - Pagina 142
Dreptul Muncii - Pagina 143
Dreptul Muncii - Pagina 144
Dreptul Muncii - Pagina 145
Dreptul Muncii - Pagina 146
Dreptul Muncii - Pagina 147
Dreptul Muncii - Pagina 148
Dreptul Muncii - Pagina 149
Dreptul Muncii - Pagina 150
Dreptul Muncii - Pagina 151
Dreptul Muncii - Pagina 152
Dreptul Muncii - Pagina 153
Dreptul Muncii - Pagina 154
Dreptul Muncii - Pagina 155
Dreptul Muncii - Pagina 156
Dreptul Muncii - Pagina 157
Dreptul Muncii - Pagina 158

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Muncii.doc

Alții au mai descărcat și

Dreptul Familiei în Țara Românească și Moldova în Secolele XVII-XVIII

Introducere Tema pe care am ales-o pentru lucrarea de diplomă se intitulează “Dreptul familiei În Ţara Românească şi Moldova în secolele...

Drepturile Copilului

INTRODUCERE După istoricul francez Phillippe Aries întelegerea copilăriei, cel putin până la vârsta de 7 ani, ca stadiu distinct al evolutiei...

Îndeplinirea Trăsăturilor și a Principiilor Familiei în Societatea Contemporană

Introducere Dintre toate vieţuitoarele, omul se naşte cel mai plăpând şi cel mai neputincios în a-şi satisface nevoile vitale ale existenţei şi de...

Cooperarea Polițienească Internațională

Capitolul I: O trecere în revistă a cooperării polițenești 1. Scurt istoric al cooperării polițenești internaționale Fenomenul globalizării,...

Dialogul Social si Comunicarea Tripartita

1. INTRODUCERE ŞI MOTIVAREA TEMEI Tema aleasă pentru realizarea acestui proiect îşi propune să trateze deliberatele dialogului social şi a...

Sindicatele

Sindicalismul privit ca fenomen social Hubert Lagardelle, la inceputul secolului al XIX-lea, scria in lucrarea sa “Sindicalismul-nici corporatism,...

Dreptul Familiei si Stare Civila - Tutela

1. Introducere Familia, obiect de cercetare in numeroase stiinte – sociologie, biologie, medicina, psihologie, stiinte istorice, filosofie, si nu...

Ai nevoie de altceva?