Dreptul Muncii

Dreptul Muncii se raporteza la Dreptul Constitutional.

Dreptul Muncii s-a nascut din Dreptul Constitutional, iar Dreptul Constitutional reprezinta dreptul comun pentru acesta, ori de cate ori nu intalnim reglementari exprese in legislatia muncii, solutia este aplicarea prevederilor legislatiei civile.

Dreptul Muncii este in esenta Dreptul contractului de munca (colectiv si individual)

Dreptul Muncii este o ramura a dreptului de protectie in sensul ca desi apartine diviziunii dreptului privat unde partile au o pozitie de egalitate juridica, totusi una din parti beneficiaza de o serie de masuri de protectie.

Dreptul la munca, este consacrat in constitutie, el nu incorporeaza dreptul la garantarea unui loc de munca ci presupune doar libertatea alegerii locului de munca si excluderea oricarei discriminari.

Dreptul la munca a asalariatului ii corespunde dreptului corelativ al angajatorului de as-i selecta personalul.

Dreptul la munca are o latura pozitiva dar si una negativa, dreptul de a nu munci.

Salariatul are ca urmare dreptul de a nu incheia contract demunca ori de a pune capat contractului impus in orice moment.

Principiul nediscriminarii, salariatul au dreptul de a nu fi discriminati la angajare ori promovare din pricina apartenentei la o minoritate etnica, sexuala etc.

Principiul bunei credinte, presupune negocierea permaneneta a elementelor raportului dintre parti:

a) informatii (prima treapta): trebuie sa informeze salariatioi cu privire la anumite aspecte

b) consultari (treapta 2): furnizarea informatiei dupa acre asteapta raspunsul tau, apoi se ia decizia

c) acordului (treapta 3): partile trebuie sa fie in anumite privinte deacord

Buna credinta se prezuma

Izvoarele Dreptului Muncii

- actul normativ adoptat de parlament – legea

- in sistemul anglosaxon 2 principii sunt onsiderate aplicabile din acest puncat de vedere:

- principiul revizibilitatii: solutina judecatorului trebuie sa fie previzibila pentru parti,a nalizand solutiile precedente in specie similare acestea pot anticipa solutia in cazul lor

- principiul creativitatii: acolo unde nu exista precedent judiciar, judecatorul are libertatea de a acrea noi solutii juridice.

Legea izvor principal de drept.

Izvoarele specifice Dreptului Muncii

Exista doua categorii de izvoare in cadrul dreptului muncii: Interne; Internationale

Interne

Directivele UE in materie : pe concedieri selective, pe contracte de durata nedeterminata

conventiile organizatiei internationale a muncii (OIM). Organizatia internationala a muncii este un organism cu reprezentare tripartita. Fiecare stat membru participa printr-un reprezentant al sindicatelor, un reprezentant al patronatelor si un reprezentant al Guvernului.

Internationale

Reglementari internatioanale – legislatia muncii (codul muncii, legea 168 etc.). Contractele colective de munca reprezinta izvoare ale dreptului muncii fiind aplicabile erga omenos : aplicabile tuturor salariatilor si angajatorilor de la nivelul la care s-au incheiat.

Contractele colective au o natura duala, pe de o parte au o natura contractuala deoarece se negociaza intre partenerii sociali, pe de alta parte au o natura de lege deoarece se publica in MO devenind obligatorii nu numai pentru cei care le-au incheiat ci pentru toti salariatii din nivelul respectiv.

- Tema contractului individual de munca

Articolul 10 din codul muncii care defineste contractul de munca ca fiind intelegerea dintre un salariat si un angajator prin care primul se obliga sa presteze activitati in beneficiul si sub indrumarea angajatorului in timp ce acesta din urma se obliga sa respecte contractul de munca si sa plateasca un salariu.

Nu orice munca are ca temei un contract individual de munca spre exemplu:

1) conventia civila de prestari servicii;

Pana la modificarea codului muncii prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 55/2006, contractul de munca se putea incheia numai pentru o durata de 2 ore pe zi. Aceasta limita minima a fost abrogata. Consecinta consta in posibilitatea transformarii conventiilor civile incheiate pe un interval inferior limitei de 2 ore pe zi in contractele de munca.

Este in continuare pe conventia civila munca prestata in mod incidental fara caracter de continuitate.

Munca este tot intemeiata pe conventia civila munca prestata in temeiul unei legi speciale.

Incheirea de conventii civile are caracter exceptional. Inspectoratele teritoriale de munca verifica acest tip de conventie pentru a nu ascunde in realitate o eludare a normelor legislatiei muncii.

2) Munca voluntara contractul este guvernat de legea 195/2000 – legea voluntariatului

3) practica studentiilor, munca militarilor, munca prestata in gospodarii.

Ipoteza functionarilor publici si demnitarilor publici legea 188/2000.

Trasaturile juridice ale unui contract individual de munca:

- act juridic bilateral – act ce se incheie intre cel putin doua parti: salariatul si angajatorul;

- este un contract bilateral (silanagmatic) asta inseamna k fiecare dintre parti au si drepturi si obligatii.

Are efecte specifice posibilitatea invocarii exceptiei de neinvocare (daca una dintre parti nu executa si cealalta parte se poate opri din executare). Exceptia de neexecutare nu poate fi invocata de catre salariat care nu se poate opri din munca pana cand angajatorul isi indeplineste obligatiile. Neplata salariatului nu atrage dreptul salariatului de a suspenda munca nici individual, nici colectiv (prin greva).

Daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile salariatul nu se poate opri din munca. Salariatul se poate adresa instantei sau poate demisioana fara preaviz.

- este un contract cu executare succesiva, cu consecinta ca neexecutarea obligatiilor de catre una dintre parti atrage posibilitatea invocarii. Efectul rezilierii consta in desfiintarea contractului pe viitor.

- are caracter oneros aceasta inseamna ca scopul uneia dintre prestatii consta in contraprestatia celeilalte parti;

- un contract incheiat “intuitu personne” adica un contract incheiat cu luarea in considerare a calitatiilor personale ale celeilalte parti. In consecinta, eroarea privitoare la calitatiile personale determinate pentru incheierea contractului poate conduce la anularea acestuia deoarece eroarea este un viciu de consimtamant.

- un contract consensual in sensul ca produce efecte prin simplu acord de vointa al partilor. Contractul de munca este valabil incheiat fara sa fie necesara respectarea formei scrise.

Forma scrisa a contractului este pretinsa angajatorului sub sanctiunea platii unei amenzii contraventionale. Dincolo de aceasta sanctiune contractul chiar neincheiat in forma scrisa ramane valabil si produce efecte. Proba lui se va putea face chiar si cu martori.

Partile contractului individual de munca

- partile contractului individual de munca sunt: salariatul si angajatorul.

SALARIATUL

- persoana care a depasit 16 ani sau cu acordul parintilor 15 ani

- are capacitate de exercitiu si nu este pus sub interdictie

- nerespectarea regimului de munca a minorilor prezinta in prezent infractiune

ANGAJATORUL

- notiunea nu e perfect sinonima cu cea de patron, aceasta este mentionata in L 356/2001 a patronatelor ca fiind o persoana juridica cu scop lucrativ ce angajeaza personal salariat

- un angajator are o acoperire mult mai larga

O persoana fizica poate fi angajator numai sa aibe peste 18 ani si ca ea sa nu fie persoana fizica autorizata (l300/2004 persoane care au primit autoritatea desfasurarii unor activitati economice)