Dreptul Muncii

Curs
6/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 40253
Mărime: 118.65KB (arhivat)
Publicat de: Augustin Marian
Puncte necesare: 0

Extras din curs

SINDICATELE

Secţiunea 1

Izvoarele dreptului sindical

O mişcare sindicală realmente liberă şi independentă nu poate să se dezvolte decât dacă sunt respectate drepturile fundamentale ale omului. În acest sens trebuie adoptate toate măsurile adecvate pentru a garanta exercitarea drepturilor sindicale şi a celorlalte drepturi ale omului într-un climat lipsit de violenţă, presiune, de încredere şi menţinere a ordinii.

Liberatea sindicală este considerată un drept al omului; ea este fondată pe legături naturale stabilite între membrii unei profesii.

Pentru realizarea scopurilor propuse, sindicatele trebuie aşadar, să-şi desfăşoare activitatea într-un climat de securitate şi libertate ceea ce implică, iar atunci când drepturile lor nu sunt respectate, să ceară recunoaşterea exerciţiului acestei libertăţi şi a revendicărilor formulate.

Toate guvernele trebuie să desfăşoare o politică de respectare a drepturilor omului.

Ansamblul normelor juridice care reglementează organizarea şi funcţionarea sindicatelor, rolul lor în cadrul societăţii, îndeosebi în raporturile cu patronatele şi cu autorităţile publice, constituie dreptul sindical .

Principiul libertăţii sindicale este înscris în documente interanţionale care se referă la muncă şi salariaţi.

a. Astfel, potrivit dispoziţiilor Convenţiei Internaţionale a Muncii nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical, muncitorii şi patronii, fără nici o deosebire au dreptul, fără autorizaţie prealabilă, să constituie organizaţii la alegerea lor, precum şi să se afilieze acestor organizaţii, cu singura condiţie de a se conforma statutelor acestora din urmă – art. 2. Organizaţiile lucrătorilor au dreptul de a a-şi elabora statutele şi regulamentele proprii, să-şi aleagă liber reprezentanţii, să-şi organizeze activitatea şi să îşi stabilească programul de acţiune, în timp ce autorităţilor publice le revine obligaţia de a se abţine de la orice intervenţie de natură a limita dreptul sindical sau de a împiedica exercitarea sa legală. Dobândirea personalităţii juridice a organizaţiilor nu poate fi subordonată unor condiţii care să le restrângă drepturile. Convenţia conferă dreptul organizaţiilor lucrătorilor de a se constitui în federaţii şi confederaţii, de a adera la acestea sau la organizaţii internaţionale ale lucrătorilor.

b. Convenţia nr. 98/1949 privind dreptul de organizare şi negociere colectivă prevede dreptul organizaţiilor lucrătorilor de a beneficia de o protecţie adecvată împotriva oricăror acte de discriminare care tind să prejudicieze liberatatea sindicală, respectiv în cazul refuzului de a fi încadrat pe considerente de afiliere sindicală sau de participarea la activităţi sindicale, ori în cazul concedierii sau a altor prejudicii cauzate ca urmare a desfăşurării acestor activităţi. Această protecţie trebuie să vizeze, conform dispoziţiilor acestei convenţii şi acţiunile de natură să favorizeze dominarea, finanţarea sau controlul organizaţiilor lucrătorilor de către patroni sau organizaţiile patronale.

c. Convenţia nr. 141/1975 privind organizaţiile lucrătorilor rurali şi Recomandarea nr. 149/1975 prevăd dreptul lucrătorilor din agricultură de a se constitui în organizaţii, la libera lor alegere şi de a se afilia la asemenea organizaţii. Convenţia are drept scop reglementarea libertăţii sindicale a lucrătorilor din mediu rural, promovarea acestor organizaţii şi stimularea participării lor la dezvoltarea economică şi socială.

d. Rezoluţia adoptată în anul 1970 privind drepturile sindicale şi relaţiiloe lor cu libertăţile civile prevede că drepturile conferite organizaţiilor salariaţilor trebuie să se bazeze pe respectul libertăţilor civile enunţate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Pactul Internaţional privind drepturile civile şi politice.

e. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Genearlă a O.N.U. în 1948, constituie un izvor pentru liberatatea sindicală. Potrivit acestui document, nimeni nu poate fi obligat să facă parte dintr-o asociaţie, în schimb orice persoană are dreptul de a constitui cu alte persoane sindicate, de a se afilia la acestea pentru apărarea intereselor sale.

f. Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, adoptat de O.N.U. în 1966, recunoaşte dreptul oricărui lucrător de a constitui împreună cu alte persoane sindicate, precum şi dreptul sindicatelor de a constitui federaţii sau confederaţii naţionale, precum şi afilierea la organizaţii similare internaţionale. Exerciţiul acestui drept nu poate forma obiectul unor restricţii prevăzute de lege şi trebuie luate măsurile necesare într-o societate democratică, în interesul securităţii naţionale sau de ordine publică sau pentru protejarea drepturilor şi libertăţii salariaţilor

g. Carta Socială Europeană, elaborată de Consiliul Europei în 1961, consacră dreptul lucrătorilor de a se organiza în sindicate, prevăzând interdicţii pentru membrii forţelor armate şi poliţie.

h. Constituţia pentru Europa prevede, de asemenea, dreptul oricărei persoane la libertate de întrunire paşnică şi la liberatatea de asociere la toate nivelurile, în special în domeniul politic, sindical şi civic, ceea ce implică dreptul fiecărei persoane de a înfiinţa împreună cu alte persoane, sindicate şi de a se afilia cu acestea pentru apărarea intereselor sale.

Pe plan intern, principiul libertăţii sindicale are valoare constituţională întrucât a fost inclus în categoria drepturilor şi libertăţilor social-politice din Constituţia României din 1991 receptând trăsăturile fundamentale ale libertăţilor juridice protejate prin instrumente juridice internaţionale.

Izvoarele interne ale libertăţii sindicale sunt:

a. Constituţia României . Art. 37 alin. 1 consacră liberatatea asocierii în sindicate, iar art. 9 prevede dreptul sindicatelor de a se constitui şi a-şi desfăşura activitatea în mod liber, potrivit statutelor lor, în condiţiile legii.

b. Codul muncii – Legea nr. 53/2003 consacră în art. 217-223 liberatea sindicală.

c. Legea nr. 54/2003 privind sindicatele constituie reglementarea specială în materie, dezvoltând principiul libertărţii sindicale.

Definiţia sindicatelor

Actele normative în vigoare definesc sindicatele după cum urmează:

- art. 9 din Constituţie: “Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor”;

- art. 217 alin. 1 din Codul Muncii: “sindicatele sunt persoane juridice independente, fără scop patrimonial, constituite în scopul apărării şi promovării drepturilor colective şi individuale, precum şi a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor lor”;

- art. 1 alin. 1 din Legea nr. 54/2003 dispune că sindicatele “sunt constituite în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi în contractele colective de muncă şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor acestora”.

S-a susţinut că art. 1 alin. 1 din legea nr. 54/2003 extinde scopul activităţii sindicatelor dincolo de limitele prevăzute de Constituţie şi Convenţia O.I.M. nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical, respectiv şi la apărarea unor drepturi de altă natură, cum ar fi: dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, dreptul la informaţie, dreptul la învăţătură,

Preview document

Dreptul Muncii - Pagina 1
Dreptul Muncii - Pagina 2
Dreptul Muncii - Pagina 3
Dreptul Muncii - Pagina 4
Dreptul Muncii - Pagina 5
Dreptul Muncii - Pagina 6
Dreptul Muncii - Pagina 7
Dreptul Muncii - Pagina 8
Dreptul Muncii - Pagina 9
Dreptul Muncii - Pagina 10
Dreptul Muncii - Pagina 11
Dreptul Muncii - Pagina 12
Dreptul Muncii - Pagina 13
Dreptul Muncii - Pagina 14
Dreptul Muncii - Pagina 15
Dreptul Muncii - Pagina 16
Dreptul Muncii - Pagina 17
Dreptul Muncii - Pagina 18
Dreptul Muncii - Pagina 19
Dreptul Muncii - Pagina 20
Dreptul Muncii - Pagina 21
Dreptul Muncii - Pagina 22
Dreptul Muncii - Pagina 23
Dreptul Muncii - Pagina 24
Dreptul Muncii - Pagina 25
Dreptul Muncii - Pagina 26
Dreptul Muncii - Pagina 27
Dreptul Muncii - Pagina 28
Dreptul Muncii - Pagina 29
Dreptul Muncii - Pagina 30
Dreptul Muncii - Pagina 31
Dreptul Muncii - Pagina 32
Dreptul Muncii - Pagina 33
Dreptul Muncii - Pagina 34
Dreptul Muncii - Pagina 35
Dreptul Muncii - Pagina 36
Dreptul Muncii - Pagina 37
Dreptul Muncii - Pagina 38
Dreptul Muncii - Pagina 39
Dreptul Muncii - Pagina 40
Dreptul Muncii - Pagina 41
Dreptul Muncii - Pagina 42
Dreptul Muncii - Pagina 43
Dreptul Muncii - Pagina 44
Dreptul Muncii - Pagina 45
Dreptul Muncii - Pagina 46
Dreptul Muncii - Pagina 47
Dreptul Muncii - Pagina 48
Dreptul Muncii - Pagina 49
Dreptul Muncii - Pagina 50
Dreptul Muncii - Pagina 51
Dreptul Muncii - Pagina 52
Dreptul Muncii - Pagina 53
Dreptul Muncii - Pagina 54
Dreptul Muncii - Pagina 55
Dreptul Muncii - Pagina 56
Dreptul Muncii - Pagina 57
Dreptul Muncii - Pagina 58
Dreptul Muncii - Pagina 59
Dreptul Muncii - Pagina 60
Dreptul Muncii - Pagina 61
Dreptul Muncii - Pagina 62
Dreptul Muncii - Pagina 63
Dreptul Muncii - Pagina 64
Dreptul Muncii - Pagina 65
Dreptul Muncii - Pagina 66
Dreptul Muncii - Pagina 67
Dreptul Muncii - Pagina 68
Dreptul Muncii - Pagina 69
Dreptul Muncii - Pagina 70
Dreptul Muncii - Pagina 71
Dreptul Muncii - Pagina 72
Dreptul Muncii - Pagina 73
Dreptul Muncii - Pagina 74
Dreptul Muncii - Pagina 75
Dreptul Muncii - Pagina 76
Dreptul Muncii - Pagina 77
Dreptul Muncii - Pagina 78
Dreptul Muncii - Pagina 79
Dreptul Muncii - Pagina 80
Dreptul Muncii - Pagina 81
Dreptul Muncii - Pagina 82

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Muncii.doc

Alții au mai descărcat și

Încetarea contractului individual de muncă

Introducere Instituţiile dreptului muncii, mai mult, poate, decât oricare dintre instituţiile juridice, au cunoscut şi cunosc o profundă...

Soluționarea Conflictelor de Interese

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. DREPTUL MUNCII – RAMURĂ ŞI ŞTIINŢĂ A DREPTULUI Dreptul muncii este cea mai dinamică şi concretă ramură a...

Jurisdicția Muncii

MOTO: „Nici ziare, nici legi, nici academii, nici o organizaţie asemănătoare cu cele mai înaintate nu sunt în stare de-a înlocui munca şi, o stare...

Încheierea Contractului Individual de Muncă

Introducere Contractul individual de muncă este definit în legislaţia română în cuprinsul art. 10 din Codul muncii, ca fiind : ,, un contract în...

Contract Colectiv de Muncă

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE. INTRODUCERE IN PROBLEMATICA CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ I.1. Scurt istoric al contractului de muncă I.1.1....

Dreptul muncii - dreptul la salarizare în reglementarea românească

1. Definitia dreptului muncii Dreptul muncii a fost definit ca fiind acea ramură a sistemului de drept alcătuită din ansamblul normelor juridice...

Jurisdicția muncii

1. Consideraţii introductive Adoptarea şi intrarea în vigoare a noului Cod al muncii la 1 martie 2003 devenise o strictă necesitate în condiţiile...

Răspunderea Patrimonială

1.Consideratii generale privind răspunderea patrimonială Codul muncii nu mai retine institutia răspunderii materiale,ceea ce înseamnă că regimul...

Te-ar putea interesa și

Abuzul de drept și contractele de muncă

I. Dreptul subiectiv premisa a existentei abuzului de drept A. Elementul de baza al notiunii de drept subiectiv difera dupa importanta care, în...

Legislația Internațională a Muncii

INTRODUCERE Tema care face obiectul prezentei lucrări - dreptul internaţional al muncii - trezeşte un interes crescând în lumea contemporană,...

Conflictele de muncă în legislația muncii

INTRODUCERE Viața omului este de neconceput fără muncă. Omul, prin muncă, se integrează în societate, se afirmă printre semeni, se realizează din...

Principii ale Reglementării Raporturilor Juridice de Muncă

CAPITOLUL 1. PRINCIPIUL - CONCEPT DE DREPTUL MUNCII Dreptul muncii este ramură a dreptului privat, care este inseparabil legată de muncă....

Încetarea Contractului de Muncă în Cazul Salariaților Indisciplinați

Capitolul 1. Condițiile generale ale răspunderii disciplinare a salariaților Disciplina muncii reprezintă un element esențial în desfășurarea...

Dreptul muncii - dreptul la salarizare în reglementarea românească

1. Definitia dreptului muncii Dreptul muncii a fost definit ca fiind acea ramură a sistemului de drept alcătuită din ansamblul normelor juridice...

Dreptul Muncii

CAP. I - Introducere în dreptul muncii 1.1. Izvoarele dreptului muncii Pentru ştiinţele juridice, cuvântul izvor de drept are două înţelesuri...

Principiile Dreptului Muncii

Principiile dreptului muncii 1.1 Consideratii generale Cuvântul principiu vine de la termenul în limba latină „principium”, care înseamnă...

Ai nevoie de altceva?