Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă

Curs
10/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 62 în total
Cuvinte : 20228
Mărime: 571.90KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. univ. dr. Aurelian Gabriel Uluitu
Facultatea de Drept
Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti

Cuprins

Introducere . . .2

Unitatea de învățare 1 - Sfera de cuprindere tematică a relațiilor colective de muncă.

Dialogul social ... .9

1.1. Introducere ... .. 9

1.2. Obiective ... .. 9

1.3. Analiza relațiilor colective de muncă 9

1.4. Modalități de realizare a dialogului social . 10

1.5. Forme instituționalizate ale dialogului social 11

l.6. Rezumat ..12

1.7. Test de evaluare/autoevaluare .. 12

1.8. Bibliografie 12

Unitatea de învățare 2 - Organizațiile sindicale .. 13

2.1. Introducere ... 13

2.2. Obiective ... 13

2.3. Sediul materiei ..13

2.4. Noțiuni. Libertatea sindicală ... 14

2.5. Constituirea sindicatelor ...15

2.6. Atribuțiile organizațiilor sindicale .. ..17

2.7. Raporturile organizațiilor sindicale cu membrii lor ..18

2.8. Reorganizarea și dizolvarea organizațiilor sindicale ...19

2.9. Forme de asociere a organizațiilor sindicale . 19

2.10. Protecția legală a persoanelor alese în conducerea organizațiilor sindicale 21

2.11. Rezumat . 21

2.12. Test de evaluare/autoevaluare ..21

2.13. Bibliografie ..22

Unitatea de învățare 3 - Instituția reprezentanților salariaților ... .23

3.1. Introducere ... 23

3.2. Obiective 23

3.3. Cadrul legal de organizare .23

6

3.4. Atribuțiile reprezentanților salariaților .. ..24

3.5. Rezumat .25

3.6. Test de evaluare/autoevaluare ...25

3.7. Bibliografie 25

Unitatea de învățare 4 - Organizațiile patronale ... 26

4.1. Introducere 26

4.2. Obiective 26

4.3. Noțiuni ..26

4.4. Constituirea patronatelor ... ...27

4.5. Atribuțiile organizațiilor patronale 29

4.6. Rezumat ... ...30

4.7. Test de evaluare/autoevaluare ...30

4.8. Temă de control 30

4.9. Bibliografie .30

Unitatea de învățare 5 - Negocierea colectivă . ..31

5.1. Introducere 31

5.2. Obiective 31

5.3. Nivele de negociere ... ...31

5.4. Obligativitatea negocierii colective ..32

5.5. Procedura negocierii colective ..33

5.6. Rezumat .34

5.7. Test de evaluare/autoevaluare ..34

5.8. Bibliografie 34

Unitatea de învățare 6 - Contractul colectiv de muncă 35

6.1. Introducere 35

6.2. Obiective ...35

6.3. Noțiune ..35

6.4. Natură juridică .. 36

6.5. Părțile și reprezentarea acestora la negocierea colectivă ...36

6.6. Rezumat .41

6.7. Test de evaluare/autoevaluare ..41

7

6.8. Bibliografie 41

Unitatea de învățare 7 - Conținutul și efectele contractului colectiv de muncă . 42

7.1. Introducere ...42

7.2. Obiective ..42

7.3. Conținutul contractului colectiv de muncă . 42

7.4. Încheierea contractului colectiv de muncă .43

7.5. Efectele contractelor colective de muncă 45

7.6. Executarea, modificarea și încetarea contractului colectiv de muncă .45

7.7. Rezumat 46

7.8. Test de evaluare/autoevaluare .. 47

7.9. Bibliografie ...47

Unitatea de învățare 8 - Conflictele colective de muncă .. ...48

8.1. Introducere ...48

8.2. Obiective ...48

8.3. Noțiune .. .48

8.4. Declanșarea conflictului colectiv de muncă .49

8.5. Concilierea conflictelor colective de muncă 50

8.6. Medierea conflictelor colective de muncă 52

8.7. Arbitrajul conflictelor colective de muncă ...52

8.8. Rezumat .. ...53

8.9. Test de evaluare/autoevaluare ..53

8.10. Temă de control . 53

8.11. Bibliografie ..53

Unitatea de învățare 9 - Greva . . ..54

9.1. Introducere ...54

9.2. Obiective ...54

9.3. Noțiune .. ...54

9.4. Categorii de personal cărora nu le este recunoscut dreptul la grevă ori

le este recunoscută o exercitare limitată a dreptului la grevă ...55

9.5. Condițiile de exercitare a dreptului la grevă . ...55

9.6. Rezumat .57

8

9.7. Test de evaluare/autoevaluare ...58

9.8. Bibliografie .58

Unitatea de învățare 10 - Conflictul individual de muncă. Jurisdicția muncii ... . 59

10.1. Introducere 59

10.2. Obiective 59

10.3. Noțiune ... 59

10.4. Reguli speciale de procedură ..60

10.5. Rezumat . .61

10.6. Test de evaluare/autoevaluare . 61

10.7. Bibliografie . 61

Bibliografie generală .62

Extras din document

1.1. Introducere

În prima unitate de învățare sunt prezentate noțiunea dialogului social, formele sale de realizare, precum și formele instituționalizate ale dialogului social. În prezent, dialogul social - înțeles ca relație dinamică între partenerii sociali (organizații sindicale, organizații patronale, reprezentanți ai puterii publice) - reprezintă principalul mijloc de realizare și menținere a unui raport de echilibru în cadrul pieței muncii, numit și „pace socială”.

1.2. Obiectivele unității de învățare

Parcurgerea acestei unități de învățare va permite studentului: să cunoască noțiunea de dialog social, să delimiteze în mod corect între formele de realizare ale dialogului social, să cunoască formele instituționalizate ale dialogului social.

Durata medie de parcurgere a primei unități de învățare este de 2 ore.

Conținutul unității de învățare

1.3. Analiza relațiilor colective de muncă

Analiza relațiilor colective de muncă presupune observarea soluțiilor normative care în prezent reglementează următoarele aspecte:

a) organizarea și atribuțiile sindicatelor;

b) organizarea și atribuțiile instituției reprezentanților salariaților;

c) organizarea și atribuțiile patronatelor;

d) negocierea colectivă și contractul colectiv de muncă;

10

e) conflictele de muncă și jurisdicția muncii.

Cu excepția conflictelor de muncă și a jurisdicției muncii - a căror analiză este cuprinsă în această parte a materiei ca urmare a opțiunii legiuitorului de a dezvolta normativ cele două instituții în Legea nr. 62/2011 a dialogului social (republicată în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificările și completările ulterioare) - toate celelalte instituții specifice cadrului de manifestare a raporturilor colective de muncă se subsumează conceptului de dialog social.

În doctrina de specialitate, dialogul social este definit caracterizat drept o modalitate concretă de realizare a democrației economico-sociale, integrată în ansamblul democrației specifice, având rolul de a asigura pacea socială (a se vedea I.T. Ștefănescu, Tratat teoretic și practic de drept al muncii, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2012, p. 96). Conceptul este definit legal, în art. 1 lit. b) din Legea nr. 62/2011, ca un proces voluntar prin care partenerii sociali se informează, se consultă și negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun.

1.4. Modalități de realizare a dialogului social

Dialogul social se poate realiza în cadrul:

a) bipartitismului, ca relație specifică între organizațiile sindicale și organizațiile patronale;

b) tripartitismului, ca relație specifică între organizațiile sindicale, organizațiile patronale și reprezentații autorității publice executive (ai Guvernului ori ai autorităților administrative publice locale).

Noțiunea de partener social desemnează, în sens restrâns, participanții la dialogul social bipartit (organizațiile sindicale și cele patronale), iar în sens larg, specific tripartitismului, atât organizațiile sindicale și cele patronale, cât și reprezentanții autorităților administrației publice (de la nivel central și, respectiv, de la nivel local), care interacționează în procesul de dialog social [art. 1 lit. a) din Legea nr. 62/2011].

Mijloacele prin care dialogul social se concretizează sunt:

a) informarea, care constă în transmiterea de date de către angajator către sindicat sau, după caz, către reprezentanții aleși ai angajaților, pentru a le permite să se familiarizeze cu problematica dezbaterii și să o examineze în cunoștință de cauză;

b) consultarea, care semnifică schimbul de opinii în cadrul dialogului social;

c) negocierea colectivă, reprezentând negocierea dintre angajator sau organizația patronală și sindicat ori organizația sindicală sau reprezentanții angajaților, după caz, care urmărește reglementarea relațiilor de muncă ori de serviciu dintre cele două părți, precum și orice alte acorduri în probleme de interes comun;

d) acordul, care în cazul salariaților presupune încheierea contractului colectiv de muncă, definit de Legea nr. 62/2011 drept convenția încheiată în formă scrisă între

11

angajator sau organizația patronală și reprezentanții angajaților, prin care se stabilesc clauze privind drepturile și obligațiile ce decurg din relațiile de muncă. Prin încheierea contractelor colective de muncă se urmărește promovarea și apărarea intereselor părților semnatare, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncă, în vederea asigurării păcii sociale. La rândul său, Codul muncii definește contractul colectiv de muncă, în art. 229 alin. (1), drept convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizație patronală, pe de-o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.

Din punct de vedere normativ, informarea și consultarea sunt reglementate cu caracter general în cadrul Legii nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare și consultare a salariaților (publicată în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006), iar negocierea colectivă și contractul colectiv de muncă se regăsesc în Codul muncii (art. 229-230) și Legea nr. 62/2011 a dialogului social (art. 127-153).

1.5. Formele instituționalizate ale dialogului social

Formele instituționalizate ale dialogului social sunt:

a) La nivel național:

- Consiliul Economic și Social (reglementat de art. 141 din Constituție, art. 212 din Codul muncii și Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, publicată în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 456 din 24 iulie 2013);

- Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social (reglementat prin art. 75-81 din Legea nr. 62/2011);

- comisiile de dialog social la nivelul administrației publice centrale și la nivel teritorial (reglementate prin art. 213 din Codul muncii și art. 120-126 din Legea nr. 62/2011);

- organismele (tripartite) de cogestiune: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa Națională de Pensii Publice, Fondul Național de Accidente și Boli Profesionale.

b) La nivel supranațional:

- Consiliul Economic și Social al Uniunii Europene [art. 300 alin. (2), art. 301-304 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene];

- Comitetele de Dialog Sectorial (înființate ca urmare a aplicării Deciziei nr. 98/500/CE);

- Organizația Internațională a Muncii (instituție din cadrul Organizației Națiunilor Unite).

12

1.6. Rezumat

a) Dreptul colectiv al muncii - analiza relațiilor colective de muncă - presupune

identificarea regulilor aplicabile organizării și realizării activității formelor legale

de reprezentare ale salariaților și, respectiv, angajatorilor (organizații sindicale,

reprezentanții salariaților și organizațiile patronale), negocierea colectivă și

contractul colectiv de muncă, conflictele de muncă și jurisdicția muncii.

b) Din sfera largă a posibilităților de relaționare între partenerii sociali, se detașează

prin importanță următoarele forme: informarea, consultarea, negocierea și acordul.

1.7. Test de evaluare/autoevaluare a cunoștințelor

1. Identificați și precizați formele de dialog social care se pot exercita în cadru

informal și, respectiv, formele de dialog social care se pot realiza numai într-un cadru

instituționalizat.

2. Realizați o ierarhizare a principalelor forme de realizare a dialogului social și

motivați opțiunea de ierarhizare.

Bibliografie

1. I.T. Ștefănescu, Tratat teoretic și practic de drept al muncii, ediția a IV-a, revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2017

2. Ion Traian Ștefănescu (coordonator), Dicționar de drept al muncii, Editura Universul Juridic, București, 2014 - cota 349.2D/D39

3. Alexandru Țiclea, Tratat de dreptul muncii, Ediția a X-a, revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2016 - cota 349.2/T58

Preview document

Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 1
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 2
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 3
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 4
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 5
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 6
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 7
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 8
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 9
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 10
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 11
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 12
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 13
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 14
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 15
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 16
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 17
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 18
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 19
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 20
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 21
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 22
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 23
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 24
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 25
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 26
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 27
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 28
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 29
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 30
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 31
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 32
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 33
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 34
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 35
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 36
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 37
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 38
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 39
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 40
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 41
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 42
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 43
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 44
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 45
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 46
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 47
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 48
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 49
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 50
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 51
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 52
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 53
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 54
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 55
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 56
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 57
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 58
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 59
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 60
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 61
Dreptul muncii - Relațiile colective de muncă - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Dreptul muncii - Relatiile colective de munca.pdf

Alții au mai descărcat și

Conflictele colective de munca

INTRODUCERE Motivul pentru care am ales această temă, intitulată: ,,Conflictele de muncă”, se datorează faptului că este o problemă foarte...

Principii ale Reglementării Raporturilor Juridice de Muncă

CAPITOLUL 1. PRINCIPIUL - CONCEPT DE DREPTUL MUNCII Dreptul muncii este ramură a dreptului privat, care este inseparabil legată de muncă....

Organizația Internațională a Muncii

CAPITOLUL I ISTORICUL, EVOLUŢIA ŞI SCOPURILE ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII SECŢIUNEA I CREAREA ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII În...

Contractul Colectiv de Muncă

Introducere Instituţiile contractului colectiv de muncă, mai mult, decât oricare dintre instituţiile juridice, au cunoscut şi cunosc o profundă...

Jurisdictia Muncii

1. Consideraţii introductive Adoptarea şi intrarea în vigoare a noului Cod al muncii la 1 martie 2003 devenise o strictă necesitate în condiţiile...

Reglementarea Modalităților de Soluționare a Conflictelor de Muncă

1. Definiție.Caracteristici Potrivit art. 1 lit. p din Legea Dialogului Social nr. 62/ 2011, conflictul colectiv de muncă este acel conflict de...

Contractul Colectiv de Muncă

PARTEA I CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ 1. Actualitatea temei investigate Instituţiile dreptului muncii, mai mult, poate, decât oricare dintre...

Istoria Statului si Dreptului Romanesc in Timpul lui Alexandru Ioan Cuza

Capitolul I - Epoca lui Cuza şi aşezarea bazelor dreptului românesc modern 1.1 Situaţia europeană Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimei va oferi...

Ai nevoie de altceva?