Dreptul Muncii și Securității Sociale

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 117 în total
Cuvinte : 48248
Mărime: 243.34KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

CAPITOLUL I

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1. - Munca omenească.

Din punct de vedere terminologic, prin muncă se înţelege :activitatea productivă, desfăşurată pentru realizarea unui produs,obiect, serviciu etc, dar tot aşa de bine se poate înţelege şi ca fiind rezultatul acestei activităţi, fiind cunoscute şi acceptate de asemenea şi alte sensuri ale noţiunii, cum ar fi cel de slujbă ocupată, capital de muncă şi altele. Munca omenească poate fi privită din două perspective. Perspectiva muncii ca necesitate şi perspectiva desfăşurării unei activităţi lucrative ca obligaţie.

Faţă de ambele perspective au fost exprimate păreri pro şi contra, adepţii uneia sau a celeilalte venind cu argumente în sprijinul susţinerii teoriei promovate de către ei.

Legătura dintre om şi muncă este incontestabilă, cu atât mai mult cu cât de-a lungul timpului majoritatea activităţilor erau desfăşurate în mod direct şi nemijlocit de către oameni, însă această legătură a fost manevrată în majoritatea cazurilor în scopul aservirii fiinţei umane unor scopuri şi interese restrânse de grup sau castă.

Se impune să precizăm, pe baza practicii istorice, că munca are un profund caracter modelator asupra fiinţei şi personalităţii umane, în procesul muncii, concretizat prin raportul dintre om şi natură sau raporturile dintre oameni pentru transformarea naturii, având loc profunde mutaţii în personalitatea umană.

Acest adevăr, istoriceşte confirmat, a fost folosit de către regimurile totalitare pentru a justifica o anumită politică - ca expresie a unei ideologii, ajungându-se la al considera pe individ ca fiind un instrument al muncii, această teză fiind transpusă în practică de către orânduirea totalitară comunistă, cele mai grăitoare exemple fiind constituite de obligaţia unor absolvenţi de a presta un stagiu de 2-3 ani acolo unde au fost repartizaţi, fără posibilitatea unui transfer ori detaşări sau detaşarea obligatorie pentru o anumită perioadă pe şantierele unde se executau lucrări de importanţă pentru sistem, fără posibilitatea de a refuza sau a amâna această activitate.

Munca, activitatea socială utilă de realizare a bunurilor materiale şi spirituale necesare realizării unui nivel decent de viaţă pentru toţi membrii societăţii, rămâne singura cale de dezvoltare şi realizare a unei societăţi îmbelşugate.

Procesul principal în activitatea unui individ trebuie să îl reprezinte cel de producţie, de realizare a unor bunuri materiale sau spirituale , iar procesul de ajungere a acestora la consumatori să fie subordonat celui dintâi. De aceea se impune ca aprecierea muncii să fie făcută în funcţie de valoarea sa, lucru care trebuie să se reflecte în întreaga legislaţie, în formarea setului de reguli, principii, norme şi valori la care urmează a ne raporta pentru aprecierea unei activităţi sau a unei persoane.

Întreaga societate, prin instrumentele de drept specifice domeniului, va trebui să creeze acel cadru în care relaţia muncă – om să fie pusă intr-o situaţie firească, cea de om creator de valoare şi nu ca instrument al muncii.

În ciuda denumirii sale, DREPTUL MUNCII, nu are ca obiect tratarea şi reglementarea tuturor formelor de muncă, , el abordând în special cercul strict al raporturilor de muncă „acea parte a relaţiilor de producţie care se stabilesc între oameni în legătură directă cu aplicarea forţei de muncă asupra relaţiilor de producţie, în scopul realizării procesului de muncă” şi a raporturilor sociale de muncă ce se stabilesc pe baza folosirii forţei de muncă, în activitatea productivă.

Munca independentă şi munca pentru altul

Dreptul muncii se aplică raporturilor dintre oameni, în legătură cu relaţiile stabilite în reglementarea acelei activităţi. Nu orice muncă face să se nască un raport de această natură. Acel ce munceşte (lucrează) pe socoteala sa, fără a recurge la serviciile altora, se numeşte lucrător independent sau care desfăşoară o activitate liberală, scapă în general de influenţa Dreptului muncii, putând exemplifica aici micii meşteşugari, medicii cu cabinete particulare, avocaţii, notarii, executorii etc.

Situaţia se schimbă atunci când un individ lucrează pentru altul. Unele persoane produc bunuri şi servicii şi au nevoie de mână de lucru, altele dimpotrivă nu au decât braţele şi mintea lor, cu acestea câştigându-şi existenţa, însă cu toţii sunt plasaţi sub autoritatea celui ce le foloseşte şi le dă de lucru – prin intermediul salariului. Ne găsim astfel în prezenţa a ceea ce se numeşte muncă dependentă, subordonată şi astfel ia fiinţă un raport, o relaţie între patron, cel ce deţine instrumentele şi mijloacele de muncă, care plăteşte salariul şi care dă ordine sau dispoziţii şi muncitorul salariat care este subordonat şi „ascultător”.

Dreptul muncii este acea ramură a dreptului, care conţine totalitatea normelor juridice ce reglementează raporturile sociale de muncă , ale salariaţilor angajaţi în baza unui contract individual de muncă şi patronii acestora, atribuţiile organizaţiilor profesionale, sindicale şi patronale, conflictele de muncă şi controlul aplicării legislaţiei muncii.

1.2. - OBIECTUL DE STUDIU

- relaţiile sociale de muncă;

- raporturi juridice conexe acestora;

Relaţiile sociale de muncă sunt de două tipuri:

a) - în sens larg – totalitatea relaţiilor create între salariaţii unei entităţi economice în procesul muncii şi relaţiile ce se creează între salariaţi şi societatea ai cărei angajaţi sunt;

b) - în sens restrâns , acestea reprezintă relaţiile de muncă izvorâte din contractele individuale şi colective de muncă;

În general, relaţiile sociale de muncă ce se formează în baza normelor juridice specifice legislaţiei muncii, devin raporturi juridice de muncă.

Raporturile juridice conexe:

Sunt reprezentate de acele raporturi care contribuie la buna desfăşurare şi executare a procesului de organizare şi derulare a procesului muncii, respectiv cele ce se referă la securitatea şi securitatea în muncă, funcţionarea asociaţiilor profesionale şi sindicale, jurisdicţia muncii, dialogul social etc.

1.3. - RAPORTURILE JURIDICE DE MUNCĂ

Raportul juridic – reprezintă relaţia socială reglementată de o normă juridică care ia naştere în general prin încheierea unui contract individual de muncă , care are un caracter voliţional şi bilateral, în care părţile sunt titulare de drepturi şi obligaţii juridice, a căror realizare este asigurată benevol sau prin forţa de constrângere a statului.

Preview document

Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 1
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 2
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 3
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 4
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 5
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 6
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 7
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 8
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 9
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 10
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 11
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 12
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 13
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 14
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 15
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 16
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 17
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 18
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 19
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 20
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 21
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 22
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 23
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 24
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 25
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 26
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 27
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 28
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 29
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 30
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 31
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 32
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 33
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 34
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 35
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 36
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 37
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 38
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 39
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 40
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 41
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 42
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 43
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 44
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 45
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 46
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 47
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 48
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 49
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 50
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 51
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 52
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 53
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 54
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 55
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 56
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 57
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 58
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 59
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 60
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 61
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 62
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 63
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 64
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 65
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 66
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 67
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 68
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 69
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 70
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 71
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 72
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 73
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 74
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 75
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 76
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 77
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 78
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 79
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 80
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 81
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 82
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 83
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 84
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 85
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 86
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 87
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 88
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 89
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 90
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 91
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 92
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 93
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 94
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 95
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 96
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 97
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 98
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 99
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 100
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 101
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 102
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 103
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 104
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 105
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 106
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 107
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 108
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 109
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 110
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 111
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 112
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 113
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 114
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 115
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 116
Dreptul Muncii și Securității Sociale - Pagina 117

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Muncii si Securitatii Sociale.doc

Alții au mai descărcat și

Legislația Internațională a Muncii

INTRODUCERE Tema care face obiectul prezentei lucrări - dreptul internaţional al muncii - trezeşte un interes crescând în lumea contemporană,...

Migratia Fortei de Munca - Analiza Teoretica si Practica

Capitolul I. Introducere Migraţia internaţională este un fenomen relativ nou pentru România contemporană şi probabil abia perioada de după 1998...

Libera Circulație a Lucrătorilor în Spațiul European

1. Consideraţii introductive Libera circulaţie a persoanelor, una dintre cele patru libertăţi fundamentale ce caracterizează spaţiul european,...

Modificarea Unilaterala a Contractului Individual de Munca

Executarea contractului este guvernata de principiul stabilitatii in munca, ceea ce presupune ca modificarea si incetarea lui pot interveni numai...

Delegarea în Dreptul Muncii

CAP. 1. DE CE E PERMISA MODIFICAREA UNILATERALA A CONTRACTULUI DE MUNCA? Desi modificarea unilaterala a contractului este in principiu interzisa,...

Dreptul Muncii

1) DIALOGUL SOCIAL- COMPONENTA A VIETII SOCIALE Art 214 Cm : pt asigurarea climatului de stabilitate si pace sociala prin lege sunt reglementate...

Dreptul Mediului

OCROTIREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR- PROBLEMĂ VITALĂ A LUMII CONTEMPORANE 1.1. Dreptul – instrument important al protecţiei mediului Ființa umană a...

Dreptul Muncii si Securitatii Sociale

I. Dreptul muncii – ramura a sistemului de drept din tara noastra 1. Dreptul muncii Raporturile juridice individuale de munca sunt acele relatii...

Ai nevoie de altceva?