Cuprins
- Tema 1. JUDECATA ÎN FAŢA INSTANŢEI DE FOND . 3
- Tema 2. PROCEDURI SPECIALE . 38
- Tema 3. CĂILE DE ATAAC . 45
- Tema 4. EXECUTAREA SILITĂ . 64
- BIBLIOGRAFIE . 90
Extras din document
TEMA nr. 1
JUDECATA ÎN FAŢA INSTANŢEI DE FOND
I. OBIECTIVE
- Cunoaşterea şi însuşirea prevederilor legale privind
judecata în faţa instanţei de fond.
- Cunoaşterea şi aplicarea regulilor de urmat pe parcursul
soluţionării cererii de chemare în judecată.
- Cunoşterea modalităţilor privind administrarea probelor, de
deliberare şi pronunţarea hotărârii în primă instanţă.
II. CONŢINUTUL TEMEI
Soluţionarea litigiilor din domeniul dreptului privat reprezintă o
activitate procesuală complexă şi de multe ori îndelungată, care începe o
dată cu introducerea cererii de chemare în judecată, continuă cu
soluţionarea cererilor privind exercitarea căilor de atac şi se finalizează
prin executarea silită.
Activitatea de judecată realizată în comun de instanţa de judecată,
părţi, alte persoane şi organe, procesul civil se desfăşoară în mai multe
faze:
– faza judecăţii care cuprinde judecata în faţa instanţei de fond şi
judecata în faţa instanţelor care sunt competente să exercite controlul judiciar
(al căilor de atac);
– faza executării silite care permite creditorului să obţină prestaţia
stabilită în titlul executoriu, dacă debitorul nu execută de bună voie
prevederea din titlu, la care a fost obligat.
Etapa scrisă
Cererea de chemare în judecată
Condiţiile generale ale formei şi conţinutului cererii de chemare în
judecată
a) să fie făcută în scris. În cazul în care din orice motive, cererea
nu poate fi semnată, judecătorul va stabili mai întâi identitatea părţii şi îi va
citi acestuia conţinutul cererii şi va face menţiune pe cerere în legătură cu
această împrejurare;
b) cererea trebuie să cuprindă: arătarea instanţei, numele, domiciliul
sau reşedinţa părţilor ori după caz, denumirea şi sediul lor şi al
reprezentantului, obiectul cererii şi semnătura;
c) când cererea nu este introdusă de titularul dreptului, ci de un
reprezentant:
– mandatarul neavocat va alătura cererii procura în original sau
copie legalizată, care îi dă dreptul să reprezinte partea. Mandatarul avocat
certifică el însuşi copia de pe procura sa;
– avocatul va anexa la cerere delegaţia eliberată de biroul de
asistenţă juridică;
– consilierul juridic va anexa delegaţia eliberată de persoana
juridică reprezentată;
– tutorele sau curatorul va anexa decizia autorităţii tutelare prin
care au fost numiţi.
d) cererea de chemare în judecată trebuie să aibă o denumire
corectă. Articolul 84 C. proc. civ. dispune că cererea de chemare în
judecată sau cererea pentru exercitarea căii de atac este valabilă chiar
dacă poartă o denumire greşită. În baza rolului ei activ, instanţa trebuie să
aibă în vedere nu sensul literal al termenilor folosiţi, ci intenţia părţii,
sensul pe care reclamantul a înţeles să-l atribuie termenilor respectivi,
natura dreptului şi scopul urmărit de parte prin exercitarea acţiunii.
Elementele cererii de chemare în judecată
a) Numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru
persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul
de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul
persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Procesul civil presupune
un conflict de interese între cel puţin două persoane. Pentru ca acest
conflict să poată fi soluţionat, este necesar ca instanţa să cunoască cine
sunt acestea şi unde au domiciliul sau reşedinţa, pentru a stabili
competenţa şi pentru a putea fi citate. Deşi art. 112 nu face referire la
prenume, se înţelege că s-a avut în vedere numele în sens larg, care cuprinde
şi prenumele, atribute de identificare ale persoanei. În practică s-a
decis că, pentru prenume, este suficientă numai iniţiala acestuia.
Domiciliul indicat poate fi cel real sau cel ales de părţi pentru
comunicarea, de către instanţă, a actelor de procedură (art. 93 C. proc.
civ.).
Părţile din proces sau numai una dintre ele, îşi pot alege domiciliul
în străinătate, numai dacă îşi au reşedinţa sau domiciliul în străinătate.
Partea aflată în această situaţie, va putea însă să-şi aleagă domiciliul în
ţară la mandatarul ei sau la o terţă persoană.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dreptul Procesual Civil Partea a 2-a.pdf